Cum ar putea fi rezolvată problema supra-aglomerării din școli / Monica Anisie, ministrul Educației: Înființarea consorțiilor școlare ar putea fi soluția cea mai bună INTERVIU VIDEO
O soluție pentru rezolvarea problemei supra-aglomerării școlilor din România ar putea fi realizarea unor consorții școlare. Ar însemna ca unele școli să se unească și să-și împartă spațiile libere, a explicat ministrul Educației Monica Anisie într-un interviu pentru HotNews.ro. Ministrul arată că astfel școlile nu ar mai fi nevoite să organizeze cursurile în două sau trei schimburi, cum se întâmplă în prezent.
Pe scurt:
- Despre reducerea programului elevilor: Soluția cea mai bună ar fi realizarea unor consorții școlare
- Despre Evaluarea Națională transdisciplinară prevăzută de lege în 2021: Acești copii nu sunt pregătiți pentru a susține o evaluare națională transdisciplinară
- Despre direcționarea elevilor care nu iau 5 la evaluare spre școlile profesionale: Această măsură o consider discriminatorie
- Despre bacalaureat și schimbarea probei scrise la alegere a profilului: Ar trebui să le dăm posibilitatea să-și aleagă una dintre materiile la care ei s-au specializat.
HotNews: Elevii de gimnaziu stau foarte mult la școală, programele sunt încărcate. Există această modificare a legii educației prin care să fie tăiate orele astfel încât copiii să stea mai puțin la școală. Ce veți face concret în această privință? Cititorii HN vă întreabă dacă vă gândiți să aplicați un program școlar redus la 5 ore de exemplu, sau ca toți copiii să învețe de dimineață, pentru că sunt școli unde elevii stau la școală pînă la 19.30?
Monica Anisie: Sunt școli unde se învață și până la ora 20.00. Asta este o realitate a școlii. Aici ține și de infrastructură și de faptul că trebuie să învețe în două sau trei schimburi. Există școli în București unde se învață în 3 schimburi, pentru că neavând spațiile necesare pentru a cuprinde toată populația școlară în felul acesta se învață în 3 schimburi. Cred că soluția cea mai bună pentru a avea un program cât de cât bun pentru elev ar fi și realizarea unor consorții școlare. Dacă nu există infrastructură pentru școala X, școala Y este depopulată și are mai puțini elevi și în felul acesta dacă ar realiza un consorțiu s-ar rezolva problema spațiului. Există prevăzut în legea educației naționale din 2011 acest lucru. Când era inspector adjunct, chiar s-a încercat în București o asfel de soluție, dar s-a renunțat la ea, nu știu să vă spun de ce, pentru că între timp am plecat de acolo, dar începuse un astfel de demers. Se uniseră școlile, în Sectorul 1 se făceau vreo 6 consorții. Dar aici intervin alte probleme în legătură cu managementul școlar.
HotNews: O altă problemă este cea legată de examenele naționale, de care sunt interesați foarte mulți elevi și părinți. Ce le spuneți elevilor și părinților pe această temă începând cu anul școlar următor? Este o problemă pentru Evaluarea Națională din 2021, care potrivit legii educației ar trebui să fie transdisciplinară.
Monica Anisie: În acest an școlar toată lumea cunoaște cum se dau examenele, și structura subiectelor, au fost puse deja modelele pe site-ul Ministerului Educației, al Centrului de Evaluare și Examinare, deci există structura deja formulată. Nu se schimbă nimic anul acesta referitor la examene anul acesta 2019-2020, ca să fie foarte clar. În ceea ce privește elevii care se află acum în clasa a VII-a, conform legii actuale, aceștia ar trebui să dea examenul după o altă structură. După cum cred că multă lume știe există deja în parlament o inițiativă legislativă de modificare a legii care să îi lase pe copii să-și continue parcursul așa cum l-au început. Noi nu am exprimat încă un aviz pe legea respectivă, dar ceea ce trebuie să spunem și să recunoaștem, eu vin din sistem și am predat la clasa a VII-a, este că acești copii nu sunt pregătiți pentru a susține o evaluare națională transdisciplinară. Prin urmare, cred că prorograrea termenului aplicării acestui articol din lege este o soluție pentru copiii aceștia care nu au fost pregătiți. Toată lumea spune că acești copii fac din generația de sacrificiu. Nu-mi place să spun așa, dar s-a întâmplat pentru că ei au prins toate schimbările, toate modificările. Și cred că nu este corect față de un copil de clasa a VIII-a ca la anul să dea un examen pentru care nu a fost pregătit.
HotNews: Ce faceți cu elevii care nu reușesc să ia acel 5 la examenul de evaluare la matematică și română și care trebuie să-și continue studiile? Anul trecut s-a luat decizia ca aceștia să meargă către școlile profesionale.
Monica Anisie: Este o decizie deja luată, însă ea a fost contestată atât în contencios administrativ, cât și la CNCD. Consider că este o măsură discriminatorie. Nu putem obliga așa dintr-o dată, fără să pregătim sistemul, fără să avem un studiu, să vedem ce se întâmplă cu acei copii, de ce ajung să nu ia 5? De ce ajung în clasa VIII și nu reușesc să ia minim 5? Subiectele sunt construite în așa fel încât să poată lua nota 5. Această măsură o consider discriminatorie și astăzi avem o întâlnire cu colegii din minister pentru a lua o decizie, în sensul în care am putea pentru anul acesta școlar să scoatem această măsură. Să facem un studiu împreună cu Institutul de Științe ale Educației, să vedem care sunt cauzele și care ar fi măsurile pe care am putea să le luăm noi ca Minister al Educației, Inspectoratele Școlare, dar mai ales unitățile de învățământ preuniversitar, acolo unde profesorul trebuie să se preocupe să obțină nota 5.
HotNews: Sunt studii care arată că acei copii care nu au reușit la evaluarea națională intră la licee teoretice și nu reușesc să ia nici bacalaureatul. Cum comentanți?
Monica Anisie: Aici ține și de profesorii pe care îi au elevii respectivi la clasă. Trebuie să se preocupe ca acei elevi să ia nota 5 la evaluarea națională și minimum 6 la Bacalaureat. Profesorii mi-au scris pe adresa de e-mail că le este foarte greu să lucreze cu elevi care vin în clasa a IX a fără să știe să citească bine sau fără să știe operațiile matematice de bază. Sunt convinsă că așa este și că le este dificil să lucreze cu ei. Cred că și o implicare mai mare în gimnaziu a profesorului, să-i formeze un pic pe elevi și în sensul acesta al lecturii, al învățării lucrurilor de bază. De aceea se spune că învățarea trebuie să fie centrată pe elev. Adică, trebuie să te apleci ca profesor și să-l ridici și pe cel care este mai în urmă la un nivel de bază. În liceu este dificil să-ți faci programa în condițiile în care copiii nu stăpânesc lucrurile de bază.
HotNews: Cum comentați că elevii români au cele mai slabe rezultate la PISA? Ce credeți că se întâmplă? Dumneavoatră îi pregătiți pe elevi pentru examenul care are loc la 14-15 ani.
Monica Anisie: Am primit această întrebare și la audiere și atunci a fost și un comentariu din partea doamnei care m-a întrebat. Elevii noștri nu sunt formați după modul în care sunt structurate subiectele PISA. De aceea poate rezultatele nu sunt atât de bune. Dar există o lege care spune că trebuie să diminuăm numărul de ore. Asta presupune că trebuie să schimbăm și programa. Nu poți să micșorezi numărul de ore și să lași aceeași programă. Programa a fost schimbată numai la gimnaziu și ar fi urmat liceul. Dar dacă tot suntem în acest proces și vom începe consultarea publică pe planurile- cadru. Legea impune consultarea publică. În felul acesta declanșăm și o dezbatere publică pe programe în corelare ce ceea ce va rezulta din procesul de consultare publică de la planurile cadru.
HotNews: Cum ar trebui să arate programa de gimnaziu, astfel încât profesorul să poată acoperi toată materia, și copilul să poată fi pregătit și pentru PISA și pentru evaluarea națională?
Monica Anisie: Eu aș putea să mă pronunț din perspectiva profesorului de română. La limba și literatura română, programa de gimnaziu, cea care a fost aprobată în 2017, este extrem de încărcată. Dacă stau să mă uit la manualele care au fost elaborate pentru programa respectivă și care ar fi trebuit să vină în sprijinul elevilor, constat că sunt atât de complicate încât un elev de clasa V-a, a VI-a și a VII-a, pentru că ei sunt în acest moment beneficiari, se pierde în atâtea informații fără aplicabilitate. De multe ori la clasă am citit cu elevii, pentru că i-am simțit că sunt obosiți în timpu orei de predare. Erau atât de multe informații încât le-am văzut ochișorii pierduți și am zis „Stop, este momentul să facem o pauză ca să citim ceva minunat”. Adică, am luat sub forma aceasta a jocului, am luat cuvântul „minunat”, pentru a le atrage atenția și să fac un joc de rol cu ei, un joc de lectură, pentru a-i scoate din acea stare în care pierdeau contactul cu informațiile pe care le predăm. La limba și literatura română au fost voci la momentul acela, când s-a luat decizia aprobării, că este prea puțin ce este pus în programă. Părerile sunt împărțite, niciodată nu va fi toată lumea mulțumită, dar trebuie să ne gândim și cât poate duce un copil de 12-14 ani. Sunt copii care trebuie să aibă timp și să se joace, să citească o carte, să își dezvolte o abilitate, să facă un sport.
HotNews: Cam câte materii ar trebui să fie pentru a avea timp și de sport, și de citit. De exemplu, la clasa a VIII-a sunt 16.
Monica Anisie: Dacă aș spune câte discipline, m-ar acuza lumea că așa gândesc și doresc eu. Nu vreau să mă expun în sensul de a da o cifră, pentru că nu este cazul, având în vedere că această regândire a planurilor cadru va fi prin consultare publică. Nu eu sunt cea care să spună câte ar trebui, ci rezultatul consultării publice care va fi în curând.
HotNews: Referitor la Bacalaureat, există competențele acelea digitale, lingvistice și probele scrise. Sunt voci care spun că ar trebui diversificată paleta de examene scrise cu limbile străine, pentru că cele orale la care dai limbile străine sunt o formalitate. Cum vedeți examenul acesta?
Monica Anisie: Anul acesta sub nicio formă nu se poate schimba nimic la bacalaureat. În 2016 am mai avut o consultare publică pe tema aceasta. Este prevăzut în lege modul în care se organizează bacalaureatul. Ori pentru a face o modificare pe structura bacalaureatului trebuie să fie o modificare pe lege. Au fost atunci voci care au spus că fie trebuie să scoatem acele competențe sau să le păstrăm dar cu note, a mai fost cândva și cu note, că în felul acesta i-am motiva pe elevi să învețe și să se pregătească mai bine și pentru acele compentențe. Au fost voci care au spus că nu sunt utile pentru elevi, prin urmare să le scoatem. Numai că există în felul acesta o consultare contradictorie, adică unii spun intr-un fel, alții spun în alt fel. Trebuie până la urmă să iau o decizie. Cred că voi deschide și acest front, pentru că mai este o problemă legată de bacalaureat, pe care mi-au semnalat-o și în emailurile pe care le-am primit de la elevi. Este vorba de acea a treia probă scrisă, la alegere, în funcție de profil pentru liceele tehnologice, pentru liceele vocaționale. Ar trebui să le dăm posibilitatea să-și aleagă una dintre materiile la care ei s-au specializat. Îmi doresc să deschid și acest front pentru anul școlar următor. Nu pentru anul acesta. Anul acesta nu se poate face nicio modificare și nici nu sunt adepta modificărilor din timpul anului școlar pentru că mi-am dorit întotdeauna să conturăm niște decizii pentru viitor, nu în timpul anului școlar să facem lucrul acesta.
Interviul integral cu Monica Anisie poate fi citit aici: Educația, în viziunea noului ministru, Monica Anisie: Când luăm o decizie, să ne punem întrebarea ce este mai bun pentru elev/ Copiii trebuie să aibă timp și de joacă, să citească o carte, să facă un sport INTERVIU INTEGRAL
Citiți și:
INTERVIURILE HotNews.ro