Consiliul Elevilor: Soluţia în faţa problemei bullying-ului nu este de a îngropa școlile în noi comitete, comiţii şi grupuri de lucru

Consiliul Național al Elevilor cere ministerului Educației să îşi asume în mod public prioritizarea sănătăţii mintale şi a stării de bine a elevilor în spaţiul şcolar, afirmând că noi comitete, comiții și grupuri de lucru nu reprezintă soluția pentru a combate bulling-ul din școli, ci formarea cadrelor didactice şi instruirea consilierilor şcolari în acest domeniu.

Poziția organizației de elevi vine după ce ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat, sâmbătă, că până la 13 septembrie, la începerea anului şcolar 2021-2021, se vor constitui grupuri de acţiune anti-bullying în orice şcoală.

„Am discutat despre importanţa constituirii grupurilor de acţiune anti-bullying astfel încât la începerea şcolii, 13 septembrie, să avem constituite aceste grupuri de acţiune anti-bullying în orice şcoală. Conform legii, din aceste grupuri fac parte: directorul şcolii, trei profesori cu competenţe specifice, reprezentanţi ai elevilor, ai părinţilor, ai autorităţii locale şi profesorul consilier. Avem nevoie de constituirea cât mai eficientă posibil a acestor grupuri anti-bullying”, a afirmat Cîmpeanu, la Iaşi, citat de Agerpres.

„Soluţia Ministerului Educaţiei în faţa problemei violenţei şcolare, de a îngropa unităţile de învăţământ în noi comitete, comiţii şi grupuri de lucru, nu poate avea, din păcate, sorţi de izbândă. La nivelul fiecărei şcoli există deja o comisie responsabilă de combaterea violenţei, însă, de cele mai multe ori, membrii acesteia nu îşi iau în serios atribuţiile, fie pentru că nu au competenţele necesare, fie pentru că nu consideră violenţa şcolară a fi un fenomen grav, ce necesită a fi abordat, în ţara în care 20% dintre părinţi consideră că bătaia reprezintă un mijloc de educaţie. E de datoria Ministerului Educaţiei să îşi asume şi de datoria fiecărui director să implementeze în mod real politici pentru creşterea siguranţei în şcoală şi pentru cultivarea stării de bine a fiecărui elev, prin crearea de spaţii sigure pentru învăţare”, a declarat Rareş Voicu, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, citat în comunicat.

Redăm comunicatul CNE:

• „În ultima săptămână, au ieşit la iveală mai multe cazuri grave de violenţă şcolară. Primul a avut loc în municipiul Bucureşti, unde un elev de clasa a VI-a s-a aruncat de la etajul I al şcolii, fiind batjocorit de colegii săi de clasă până în ultimul moment. Cel de-al doilea caz a avut loc în Timişoara, acolo unde o elevă de 15 ani cu cerinţe educaţionale speciale a fost agresată verbal şi fizic de către două colege de clasă, sub privirile amuzate ale celor care au filmat întregul eveniment.
• Aceste evenimente nu sunt, însă, izolate. Un studiu recent realizat de organizaţia World Vision România arată faptul că 71% dintre elevi au fost martori sau victime ale violenţei fie în drumul spre şcoală, fie în timpul pauzelor sau chiar în timpul orelor de curs. Mai mult, conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, România a fost clasată pe locul 3 în ceea ce priveşte bullyingul, în cadrul unui studiu la care au participat 42 de state.
• Majoritatea cadrelor didactice nu sunt pregătite, din punct de vedere psihopedagogic, pentru a depista violenţa şcolară în formele ei precoce, înainte de a deveni un fenomen acutizat la nivelul colectivului clasei/al unităţii de învăţământ.
• Consiliul Naţional al Elevilor dezaprobă profund atitudinea Ministerului Educaţiei în raport cu această problemă ce creşte de la o zi la alta.
• Considerăm că soluţia în faţa unui astfel de fenomen nu este înfiinţarea unui grup de lucru anti-bullying la nivelul unităţii de învăţământ (conform art. 71, alin. (2), pct. e) din ROFUIP, există deja o comisie permanentă la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, responsabilă de combaterea violenţei), ci formarea cadrelor didactice pentru a depista cazurile de violenţă şcolară în forma lor precoce şi instruirea consilierilor şcolari pentru a putea realiza un management de caz eficient în ceea ce priveşte reabilitarea agresorului şi a victimei, atunci când cazurile nu sunt extrem de grave.
• Astfel, solicităm Ministerului Educaţiei să îşi asume în mod public prioritizarea sănătăţii mintale şi a stării de bine a elevilor în spaţiul şcolar, astfel încât să se asigure în fiecare unitate de învăţământ din România un mediu propice învăţării şi dezvoltării armonioase a elevilor.”