Proiectul „România Educată”: Premierul vrea ca societatea civilă să participe la dezbateri / Hotărârea de Guvern cu programul de implementare, adoptată pe 10 septembrie

Hotărârea de Guvern privind programul de implementare a proiectului România Educată va fi adoptată pe 10 septembrie, iar până atunci se vor stabili și reprezentanții societății civile care vor lua parte la dezbaterile ce vor urma, au anunțat premierul Forin Cîțu și ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. Numărul capitolelor din proiect a crescut de la 10, cât au fost anunțate pe 26 august, la 12.

„Este o cerință fermă a mea să avem implementare pe 10 septembrie. Vreau sa avem un dialog, să avem și opiniile din partea societății civile. Acum este important, când noi creăm cadrul legal. Mai târziu, sper să nu fie prea târziu. Foarte important, 10 septembrie, vineri, ședință de guvern special pentru programul Romania Educată. Este un deadline de care ne ținem pentru implementarea acestui HG,” a afirmat Cîțu la întâlnirea comitetului interministerial pentru România Educată.

La rândul său, ministrul Educației a cerut celorlalte ministere să propună persoane din societatea civilă care să devină membri ai comitetului și să participe la dezbaterile pe domenii ce vor urma după 10 septembrie.

„Joi vom definitva ideile pe care le lansăm în lucru pe fiecare dintre cele 12 capitole. La ministerul Educației am desemnat câte un secretar de stat responsabil pentru fiecare dintre cele 12 domenii. Fișele de lucru sunt structurate pe obiective strategice, acțiuni, resurse bugetare – nu sunt deloc simplu de anticipat, termene și responsabili. (…) Societatea civilă – dacă aveți nume pe care să le avansați pentru a dobândi calitatea de invitat permanent al comitetului, prin aprobarea prim-ministrului, pentru că imediat ce vom avea HG-ul vom începe consultarea pe secțiuni”, a afirmat Cîmpeanu către colegii din comitet.

„Îmi propun să îi contactez personal. Fiecare pe domeniul dvs de activitate cunoașteți persoane competente”, a adăugat acesta.

Care sunt cele 12 capitole din proiect

1. cariera didactică și parcursul profesional

2. managementul și guvernanța sistemului de educație

3. finanțarea sistemului de învățământ preuniversitar.

4. infrastrucutură – aici legaturile sunt puternice cu PNNR

5. curriculum și evaluare centrată pe rezultate

6. educația inclusivă si de calitate pentru toți copiii

7. alfabetizarea funcțională.

8. promovarea educatiei STEAM

9. digitalizare – Ne dorim ca anul viitor să avem Evaluarea Națională și evaluări la clasele 2, 4 și a 6 care să fie digitalizate, informatizate. Unui elev să i se atribuie un cod, fiecărui item să i se atribuie un cod, în așa fel încât pentru educație și pentru calitatea educației – in momentul acesta avem nota 6,40 la matematică – aceasta notă poate să fie făcută din 10 la subiectele de algebră și din 2,80 la subiectele de Geometrie. Dacă am avea această componentă de digitalizare în Evaluare, am ști unde trebuie să intervenim, la geometrie, în exemplul pe care vi l-am prezentat, iar concluziile pot fi asigurate statistic.

10. reziliența, o componentă care alături de digitalizare și componenta de verde ne sustine proiectul RE care este si in prezent de 3,6 miliarde euro pe masa negocierii cu Comisia Europeană.

11. Invatamant superior

12. Teme transversale

Ținte din proiectul România educată:

Creșterea finanțării educației pentru atingerea unui procent minim de cheltuiala publică, corelat cu media alocărilor pentru educație în statele membre ale UE;
Scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, până la un nivel de cel mult 10%;
Reducerea cu minimum 50% a prezentei rate de analfabetism funcțional, astfel încât, la orizontul 2030, să ajungă la cel mult 20%;
Până în 2030, toți profesorii să aibă competențe digitale de bază (inclusiv de predare prin instrumente digitale – digital literacy) și cel puțin 85% dintre elevii de clasa a VIII-a să aibă competențe digitale de bază;
Până în 2030, minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare;
Până în 2030, 30% dintre copiii cu vârsta până în 3 ani participă la educație preșcolară;
Până în 2030, 2500 de creșe eficiente energetic se vor construi la nivel național;
Pănâ în 2025, va fi realizat un curriculum național pentru toate nivelurile de educație timpurie;
Până în 2030, cel mult 20% dintre tinerii în vârstă de 15 ani vor mai avea competențe scăzute la citire, matematică și științe conform metodologiei testelor PISA (în prezent, înregistrăm un procent de 41% citire, 47% matematică și 44% științe).

Citește și:

DOCUMENT Ce prevede Raportul „România Educată”, adoptat de Guvern / Colegiile universitare propuse inițial s-au transformat în „colegii terțiare nonuniversitare” / Au fost scoase tezele la gimnaziu și evaluările anuale la clasele primare

Proiectul național „România Educată” a început în 2016 şi a fost structurat în următoarele trei etape:

Prima etapă (2016-2017) a presupus o serie de activităţi, precum opt consultări cu privire la viziunea şi obiectivele de ţară pentru educaţie (dezbateri regionale), dezvoltarea şi diseminarea unui chestionar online, 35 de evenimente de consultare organizate de terţi.
A doua etapă (2017-2018) a pornit de la elementele de viziune identificate în etapa anterioară, pentru a continua consultarea cu privire la strategia pentru educaţie la orizontul anului 2030.
A treia etapă (2018-2021) a presupus lansarea în dezbatere publică a documentelor rezultate în demersurile anterioare.

Proiectul ”România educată” a fost supus dezbaterii publice din decembrie 2018.

Proiectul „România Educată”: Premierul vrea ca societatea civilă să participe la dezbateri / Hotărârea de Guvern cu programul de implementare, adoptată pe 10 septembrie

Care sunt cele 12 capitole din proiect

Ținte din proiectul România educată:

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”