România vrea un ritm mai scăzut decât cere UE pentru înverzirea energiei / 2035 – Un nou termen pentru reactoare mici modulare
România intenționează să își stabilească propriul ritm pentru îndeplinirea obiectivelor de decarbonare, făcând abstracție de solicitările Comisiei Europene legate de tranziția către energia verde, reiese din ultima variantă a proiectului de strategie energetică elaborat de Ministerul Energiei, document consultat de HotNews.ro, care încă nu este public. O contribuție importantă în producția de energie cu emisii scăzute de carbon o vor avea reactoarele mici modulare, însă strategia stabilește construirea lor până în 2035, față de 2029 – ultimul termen cunoscut.
Tranziția către energia verde va fi făcută în România „în funcție de necesitățile economice, sociale și de securitate, asigurându-se o disponibilitate continuă a energiei, inclusiv în situații de stres ale sectorului energetic, la prețuri accesibile pentru populație și companii”, se arată în proiectul de strategie energetică.
„Așadar, reducerea capacității de generare pe bază de cărbune se va realiza într-un ritm care nu aduce atingere imperativelor economice, sociale și de securitate energetică”, se mai precizează în document.
Comisia cere o pondere de 41% energie regenerabilă până în 2030, România vrea până în 2035
Potrivit documentului, în ceea ce privește ponderea energiei regenerabile în consumul final brut de energie, România și-a asumat o pondere de 41,1% în 2035, respectiv 86,1% în 2050. Acestea sunt și țintele stabilite în varianta revizuită a Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2023-2030 (PNIESC), care ar urma să fie trimis Comisiei Europene.
Țintele vor fi îndeplinite, în principal, prin creșterea capacității instalate de producere a energiei din surse eoliene, solare, hidroenergetice și geotermale, utilizarea gazelor verzi (biometan, hidrogen, metan sintetic, etc.), precum și prin electrificarea parțială a sistemelor de încălzire și răcire.
Însă Comisia Europeană a solicitat României o pondere de 41% până în 2030, nu 2035. De altfel, aceasta este una dintre nemulțumirile Comisiei la adresa României, faptul că nu se arată suficient de ambițioasă în privința energiei regenerabile. Comisia cere „creșterea ambiției privind ponderea surselor de energie regenerabilă la cel puțin 41%” până în 2030, iar România se gândește la 36,2%, potrivit PNIESC.
La nivelul UE, ținta până în 2030 este de 42.5%, cu o contribuție suplimentara indicativa de 2.5%, pentru atingerea țintei de 45%.
Citește pe această temă și
Reactoare noi până în 2035
Potrivit documentului, „este preconizată înlocuirea mai multor grupuri pe cărbune cu unități în ciclu combinat alimentate cu gaze naturale și unități bazate pe SRE (n.r. -surse regenerabile), retehnologizarea a unor unități nucleare existente, construcția a noi unități nucleare de mari dimensiuni și a primelor centrale de tip RMM (n.r.reactoare moduare mici) până în 2035″.
Ideea construirii de reactoare modulare mici până în 2035 apare de mai multe ori în document.
Strategia nu precizează și cine vor fi cei care vor construi, aceasta în condițiile în care până acum americanii de la NuScale au un parteneriat pentru primele reactoare modulare mici în România, la Doicești. Proiectul NuScale prevede construirea acestor reactoare până în 2029, însă acest lucru nu este menționat în strategie.
Odată cu creșterea capacităților de producere a energiei electrice din surse regenerabile, stocarea energiei în baterii, hidrocentrale cu acumulare prin pompaj și hidrogenul vor juca de asemenea un rol esențial pentru creșterea flexibilității și echilibrării sistemului electroenergetic, având capacitatea de a oferi servicii de reglaj primar, secundar și terțiar, se mai precizează în document.
Citește pe această temă și
INTERVIURILE HotNews.ro