Asociatia cercetatorilor Ad Astra: Raportul de activitate al Ministerului Cercetarii si Inovarii contrasteaza puternic cu realitatea din sistemul de cercetare romanesc, aflat intr-un declin accelerat 

Ultimul raport de activitate al Ministerului Cercetarii si Inovarii este „intre lauda de sine si fake news” si „contrasteaza puternic cu realitatea din sistemul de cercetare romanesc aflat intr-un declin accelerat, conform celui mai recent raport privind inovarea in statele UE”, arata Asociatia cercetatorilor Ad Astra, intr-un comunicat. Ad Astra considera ca, in 2017, „reforma sistemului de cercetare nu doar a stagnat, ci, din contra, a inregistrat un regres substantial”.

„Asociatia Ad Astra considera ca reforma sistemului de cercetare presupune urmatoarele cinci directii majore: (i) Cresterea reala a alocarilor bugetare pentru cercetare; (ii) Stimularea performantei; (iii) Evaluarea activitatii tuturor consiliilor care functioneaza pe langa cele doua ministere de resort; (iv) Utilizarea exclusiv a evaluatorilor selectionati pe baza unor criterii de profesionalism si competenta similare celor din UE; (v) Analizarea situatiei Academiei Romane si a tuturor academiilor de ramura”, se arata in comunicatul Ad Astra.

Ad Astra considera ca in 2017 reforma sistemului de cercetare nu doar a stagnat, ci, din contra, a inregistrat un regres substantial. „Cele doua principii statuate in raportul MCI ca punct de pornire in activitatea din 2017 a ministerului sunt eronate, am putea spune intentionat, si se potrivesc foarte bine cu atributul de ‘fake news’ (stire falsa)”, se arata in comunicat.

Care sunt nemultumirile Ad Astra:

Afirmatia conform careia executia bugetara pe 2016 a fost deficitara este fundamental eronata tinand cont de faptul ca in realitate au fost cheltuiti 1,8 miliarde lei in 2016, comparativ cu un buget rectificat de 1,4 miliarde in 2017, din care 1,1 miliarde lei executie bugetara la finele lunii noiembrie. Raportul pretinde ca s-a realizat o ‘Continuitate a strategiei de echilibrare a situatiei cercetarii si inovarii la nivel national’ in timp ce raportul Uniunii Europene mentionat mai sus arata exact contrarul in privinta inovarii. In ceea ce priveste finantarea de la buget a cercetarii suntem in continuare printre codasii UE.

„Realizarile” raportate recent de MCI nu sunt sprijinite de fapte reale dupa cum analizam succint mai jos.

1. (Ne) Asigurarea conditiilor imbunatatite pentru desfasurarea activitatii cercetatorilor

Cresterea tarifului orar pentru activitatea de cercetare (la 50 Euro/ora), desi rezolva multe din problemele administrative ce impiedicau participarea cercetatorilor romani in proiectele de cercetare internationale, nu rezolva subfinantarea cronica din sistem. Constatam ca MCI nu este capabil sa organizeze si sa finalizeze la timp competitiile de proiecte de cercetare, cel mai important mecanism prin care fondurile de la buget ajung la cercetatori. Ridicarea plafonului salarial este inutila daca nu sunt alocati bani spre competitii nationale de proiecte. Ne intrebam ce estimari a facut MCI pentru a evalua impactul acestei majorari de plafon in randul cercetatorilor. Cati cercetatori vor beneficia de majorare?

Eliminarea impozitului pe venit nu este o realizare a actualului ministeriat, primul Ordin in acest sens fiind emis in 2016 (vezi Ordinul nr. 4947/899/2018/1840/906/2016 privind incadrarea in activitatea de cercetare-dezvoltare aplicativa si/sau de dezvoltare tehnologica). Mai mult, o balbaiala juridica sau necunoasterea realitatii din sistem, a necesitat emiterea a doua normative suplimentare pentru a uniformiza aplicarea plafonului salarial (Hotararea 751/11.10.2017, Hotararea 8/2018).

Bonificarile pentru locuri noi de munca s-au acordat in lipsa unor prevederi in acest sens prevazute in Pachetul de informatii si care au starnit initial mania, apoi disperarea aplicantilor la aceasta competitie, contestata in instanta de asociatia noastra pentru nereguli in desfasurare. Decizia recenta a autoritatilor de a reduce cu 30% finantarea tuturor proiectelor castigatoare face ca in realitate angajarea de noi cercetatori stiintifici atestati (categorie in care ar intra si cercetatorii romani din strainatate dornici de a reveni in tara) pe aceste proiecte sa fie practic imposibila.

Restrictiile impuse olimpicilor romani beneficiari ai burselor ‘Carol I’ amintesc de programul de burse al Guvernului Romaniei in care din totalitatea bursierilor niciunul nu a fost angajat intr-o institutie de stat, desi aceasta era o conditie contractuala pentru respectiva bursa. Aceste burse ii obliga pe olimpici sa petreaca 4 ani in sistemul national de cercetare, intr-un moment critic al carierei cand este de dorit ca acestia sa beneficieze de specializari (de fapt, educatie) in institutii cu traditie din strainatate, de unde sa fie apoi stimulati sa se reintoarca in tara. Premierea rezultatelor cercetarii mentionata in raportul MCI este un proces care are loc de mai multi ani deja, si reprezinta un lucru pozitiv, dar acesta nu se datoreaza actualului ministeriat.

Marirea cuantumului premiilor pentru inventatori este laudabila, insa ar fi de dorit premierea brevetelor care se aplica si aduc beneficii consistente si care pot fi dovedite. Nu este destul sa fie inregistrat patentul (pe care MCI il premiaza), iar acesta sa stea nefolosit ‘pe raft’, nefiind cerut de piata. Premiile ar trebui sa recunoasca brevetele acceptate pe piata internationala, nu brevete emise de OSIM. Mentionam tot la acest capitol si faptul ca premiile aduse de inventiile romanesti la Saloanele internationale sunt in cele mai multe cazuri glorii false, adesea adevarate bazaconii.

Programul de mobilitati pentru cercetatori este binevenit si trebuie continuat, insa chiar si aici s-a impus aplicantilor sa utilizeze credite de angajament in proportie de 50%, punand presiune pe bugetele institutiilor care-si trimit angajatii la specializari etc.

2. (Ne) Imbunatatirea structurii si cresterea volumului fondurilor alocate pentru cercetare

Repartitia a circa 75% din fondurile bugetare pentru cercetarea aplicativa si a 25% pentru cercetarea fundamentala este iluzorie si nu se regaseste in niciunul din programele din PNCDI 3, principalul instrument de implementare al SNCDI 3.

Consideram ca este neavenita prezenta in textul raportului MCI a unor supozitii, stari ipotetice introduse prin elementul conditional ‘daca’.

Dezvoltarea infrastructurii de cercetare, inclusiv prin proiecte de importanta majora la nivel european

Ridicarea conditionalitatii ex-ante este meritorie insa ne punem mari semne de intrebare asupra procesului care a dus la aceasta, exprimandu-ne in acelasi timp speranta ca fondurile puse la dispozitie de UE nu vor trebui returnate ulterior. Spunem acest lucru in contextul in care proiectul SIPOCA 27 care a produs raportul in baza caruia a fost acceptata de catre Comisia Europeana ridicarea conditionalitatii ex-ante este o nebuloasa. Site-ul web al acestuia include la capitolul ‘Prezentare proiect’ o pagina goala. Mai mult, expertii care au participat la elaborarea acelui Roadmap de care se vorbeste si la punctul de mai jos, sunt din punctul nostru de vedere in conflict de interese, incluzandu-si propriile infrastructuri de cercetare in aceasta. Raportul in sine ignora intentionat recomandarile facute de membrii Comitetului Roman pentru Infrastructuri de Cercetare (CRIC) in raportul din 2016.

Contrar celor afirmate de minister, proiectele de tip POC de care se vorbeste aici, relationate Roadmap-ului de mai sus nu au fost lansate in decembrie 2017, pachetul de informatii fiind in dezbatere publica pana in 20 ianuarie 2018.

Desemnarea de tara-gazda este doar o confirmare a faptului ca cea mai mare parte a investitiei este amplasata in tara noastra. Prin urmare nu reprezinta un merit deosebit.

In POC-Axa 1 nu exista ‘masura 2.2.1’. Probabil MCI se refera la Actiunea 1.1.1 – Mari infrastructuri de Cercetare-Dezvoltare. Ne intrebam daca dotarea celor 17 spitale cu aparatura de ‘ultima generatie’ (de a caror utilitate pentru bolnavi nu ne indoim) din fonduri destinate dezvoltarii infrastructurii de cercetare va servi chiar unor obiective reale de cercetare sau vor fi de fapt forme mascate de a suplini fondurile Ministerului Sanatatii sau a Primariilor de care apartin aceste spitale.

Contractul ANELIS PLUS 2020 a fost semnat cu o intarziere de sase luni, timp in care cercetatorii romani nu au avut acces la literatura stiintifica de specialitate. Nu intelegem ce a cauzat amanarea si solicitam explicatii in acest sens din partea MCI.

3. (Des) Cresterea semnificativa a rolului cercetarii in sustinerea obiectivelor de dezvoltare economica si sociala si de crestere a competitivitatii

Competitia PCCDI la care se face referire aici este obiectul unei actiuni in instanta. In opinia noastra aceasta competitie s-a lansat in baza unui Pachet de informatii ce contine aspecte nelegale.

Speram ca evaluarea proiectelor complexe de cercetare si inovare sa nu treneze la nesfarsit, cum este cazul proiectelor de tip PCCF, PD si TE, care trebuiau contractate in prima jumatate a anului 2017 si care inca sunt in faza de evaluare.

Remarcam ca 5 din cele 11 proiecte incluse in Planul Sectorial 2017 au ca si partener Universitatea Dunarea de Jos din Galati, alma mater pentru ministrul Dr. Lucian Georgescu. Aceasta observatie este suficienta pentru a semnala un abuz flagrant de autoritate ministeriala. Asteptam lista evaluatorilor utilizati in aceasta competitie, alaturi de celelalte competitii in cadrul carora s-au facut evaluari in 2017, conform prevederilor legale in acest sens.

Aflam pentru prima data despre initierea unor ‘proiecte de anvergura’. Ele nu apar mentionate pe site-ul MCI, nefiind anuntata nicio o competitie de proiecte in acest sens. Este, cel mai probabil, o dovada ca ministerul joaca ‘Monopoly’ cu fonduri publice, in interes personal.

4. Cresterea vizibilitatii si a gradului de implicare in programe internationale

MCI ar trebui sa prezinte rapoarte publice in urma intalnirilor organizate de UE in domeniul cercetarii si inovarii, care sa detalieze aspectele discutate si actiunile propuse. Asemenea intalniri ar trebui sa duca la masuri constructive, nu doar la afirmatii bombastice. Subliniem aici ca Romania are Oficiul Roman pentru Stiinta si Tehnologie pe langa Uniunea Europeana (ROSTeu). Personalul acestui oficiu ar trebui sa asigure un lobby energic si eficient pentru sustinerea cercetarii romanesti , asa cum procedeaza oficiile similare ale altor state membre UE. ‘Amploarea’ si ‘eficienta’ activitatii acestui oficiu sunt illustrate de cel mai ‘recent’ Raport de activitate al ROSTeu datat din 2015.

Evaluarea proiectelor din planul national cu experti afiliati institutiilor din Romania este un exemplu regretabil de revenire la principiile de mult apuse ale nationalismului in cercetare. Acest demers a fost un esec total si a fost sanctionat de Ad Astra printr-un boicot. In mod inevitabil evaluatorii nationali se gasesc frecvent in conflict de interese. Invocarea in raport, cu titlu de lauda, a simplificarii procedurilor de aplicare, datorita eliminarii cerintei de a traduce in engleza textul aplicatiei, in conditiile in care limba engleza este practic limba oficiala in cercetarea stiintifica internationala, o consideram ca o atitudine cinica si insultatoare la adresa cercetatorilor romani. Consideram ca MCI trebuie sa revina de urgenta la evaluarea cu experti internationali.

O analiza a foii de buget a MCI arata ca bugetul pentru Contributii si cotizatii la organizatiile internationale nu acopera nici macar contributiile insumate ESA si CERN (182 milioane RON). Subliniem, de asemenea, ca Romania nu cotizeaza si deci nu beneficiaza de facilitatile excelente oferite de organizatii de cercetare europene cu o larga reprezentare, cum ar fi European Molecular Biology Conference (EMBC) sau INSTRUCT – Integrating Biology.

Credem ca este incorect ca MCI sa mentioneze ‘coordonarea activitatii de elaborare a dosarului de candidatura a Romaniei pentru relocarea unui centru de monitorizare a securitatii sistemului Galileo (GSMC)’ ca o ‘realizare’. Totusi, asteptam cu interes rezultatul evaluarii acestui dosar.

Ne intrebam care au fost argumentele care au stat la baza domeniilor in care MCI ar urma sa colaboreze cu NSF?

5. Progres vizibil in inovare recunoscut la nivel global prin plasarea Romaniei in Top 50 cele mai inovatoare tari.

MCI evidentiaza printre realizari o situatie care ar trebui sa ingrijoreze, Romania situandu-se in continuare printre codasii Europei, in urma vecinilor bulgari si maghiari, depasind prin saltul de sase locuri tari precum Vietnam sau Muntenegru.

Astfel de informatii, scoase din context, sunt irelevante si induc in eroare opinia publica. La capitolul la care se face referire, unde Romania a obtinut un scor de 39,2 puncte, Rep. Moldova a obtinut 48,7 puncte, iar Kazahstan 58,1. Cu alte cuvinte, suntem in declin.

In concluzie, consideram ca recentul raport al MCI este un document ce contine informatii care nu sunt conforme cu realitatea si datele oficiale.

Solicitam MCI sa comunice opiniei publice informatii reale, de interes general, cum ar fi de exemplu evaluarea intermediara a PNCDI 3, un raport de sinteza privind competitiile nationale de proiecte contractate in 2017 si un raport privind modul in care MCI va respecta SNCDI 3 si programul de guvernare, prin alocarile bugetare promise.