DIICOT continuă protestele și cere Guvernului să elimine prevederile din OUG 7 privind Secția de anchetă: O abordare punitivă față de întreg sistemul judiciar
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a decis să continue protestul prin purtarea de banderole, până în 22 martie. Direcția constată că proiectul noii forme Ordonanței 7 nu conține niciun fel de moficări privind Secția de anchetare a magistraților, care iese din subordinea procurorului general și dobândește puteri sporite. Procurorii spun că înființarea acestei secții arată o „o abordare punitivă față de întreg sistemul judiciar” și cer Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională, iar Guvernului să elimine reglementările care vizează această structură al cărei artizan este Tudorel Toader.
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism anunță că a adoptat luni, în Adunarea generală, cu o majoritate de 163 voturi din totalul de 218 procurori prezenți, continuarea protestului, urmând ca în perioada 4-22 martie procurorii Direcției să poarte, în timpul programului, o banderolă albă.
Procurorii DIICOT mai spun că au luat act de declarațiile de vineri ale președintelui și vicepreședintelui Consiliului Superior al Magistraturii și ale ministrului Justiției în legătură cu discuțiile pe tema controversatelor modificări aduse legilor justiției prin Ordonanța de urgență a Guvernului 7 și a propunerilor de modificare a acesteia. Ei se declară îngrijorați de modalitatea în care puterea executivă înțelege să modifice prin Ordonanță de urgență legile justiției, „acte normative organice de a căror claritate și predictibilitate depinde însăși normala funcționare a sistemului judiciar”.
Procurorii DIICOT subliniază că seria de modificări substanțiale inițiate în decursul a câtorva luni afectează grav atât activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, pe cea a Ministerului Public, cât și buna funcționare și stabilitatea sistemului de justiție în ansamblu, cu consecințe asupra modului de înfăptuire a actului de justiție.
Prevederile din OUG 7 contestate și considerate neconstituționale de către DIICOT:
- „nesocotirea competențelor date de lege Consiliului Superior al Magistraturii, prin punerea acestuia în imposibilitate de a emite avizul asupra OUG. Secției pentru Procurori a Consiliului nu i s-a adus la cunoștință conținutul actului normativ pentru a putea analiza și formula un punct de vedere care să fie susținut în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii și care să reflecte opinia magistraților procurori. Astfel, membrii Secției pentru procurori au fost direct împiedicați să își exercite mandatul constituțional reprezentativ. Nesocotirea acestei cerințe legale golește de conținut dispoziția legală invocată și rolul Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independenței justiției, ducând la încălcarea principiului supremației Constituției și a legilor și a principiului colaborării loiale între autoritățile statului;
- modificarea art. 54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, prin care se încalcă principiul statuat de chiar art.1 alin.(2) din Legea nr.303/2004, conform căruia ”Cariera judecătorului este separată de cariera procurorului, judecătorii neputând interfera în cariera procurorilor și nici procurorii în cea a judecătorilor”. Această modificare contravine principiului supremației Constituției și a legilor. Modificarea acestui articol le-ar permite și judecătorilor să fie numiți în funcțiile de la vârful parchetelor;
- modificarea dispozițiilor prevăzute de 57 din Legea nr.303/2004, prin se introducea, un nou alineat, alineatul (71), prin care procurorii nu pot fi delegați în funcțiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de Președintele României (funcțiile prevăzute la art.54 din aceeași lege). Prin acesta se va afecta în mod grav activitatea parchetelor, având în vedere că vacantarea funcțiilor de conducere poate interveni intempestiv și nu doar prin ajungerea la termen a mandatului. Ori, legiuitorul instituie o interdicție expresă cu referire la delegarea în aceste funcții, fără a decela între motivele vacantării și fără a prevedea soluții pentru situații excepționale, precum decesul, demisia, revocarea ori situația în care nu este declarat admis niciunul dintre candidați ori pentru funcția în cauză nu au fost depuse candidaturi. Această formă contravine art.7 din CEDO și art.1 alin.(5) din Constituția României, care stabilesc în sarcina legiuitorului obligația de a legifera în mod clar, coerent și predictibil, de o manieră care să reglementeze corect relațiile sociale ce formează obiectul legiferării, nu să perturbe activitatea autorității în domeniul căreia se legiferează;
- modificarea art.65 alin.(1) litera (i) din Legea nr. 303/2004, prin care neîndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) și e) ori a condiției privind buna reputație conduce la eliberarea din funcție, apreciam că în lipsa unei definiții ori a înțelesului legal al sintagmei ”bună-reputație” se creează premisele unor aprecieri arbitrare, fapt ce contravine principiilor referitoare la claritatea și previzibilitatea legii, prin utilizarea unor concepte nedefinite ori pentru care nu sunt indicate criterii predictibile pentru subiecții cărora li se adresează textul legal. Această normă este de natură a aduce atingere independenței justiției și de a crea o presiune gravă asupra magistraților. Se încalcă astfel dispozițiile art.1 alin.(5) din Constituția României și ale art.7 din CEDO”.
Reprezentanții DIICOT reclamă, de asemenea, că propunerile de modificare a OUG 7 transmise Consiliului Superior al Magistraturii nu conțin modificări ale prevederilor referitoare la Secția de anchetare a magistraților.
Ei reamintesc că s-au pronunțat în mod constant împotriva constituirii și operaționalizării acestei secții, considerând că demersul denotă „o abordare punitivă față de întreg sistemul judiciar”, motivele de îngrijorare invocate regăsindu-se de altfel și în Raportul Comisiei de la Veneția, GRECO și în ultimul Raport MCV. În forma actuală, prin modul de organizare și funcționare a Secției de anchetare a magistraților „s-a creat de facto o categorie de cetățeni care beneficiază de imunitate de jurisdicție penală totală, respectiv procurorii acestei secții”.
Procurorii DIICOT mai spun că modul de reglementare și funcționare a Secției de anchetare a magistraților „instituie în mod nelegal o excepție de la principiul constituțional al controlului ierarhic, eludând dispozițiile potrivit cărora „procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justiției”. „Scoaterea controlului activității S.I.I.J. în afara controlului ierarhic de legalitate și de temeinicie, exercitat de procurorul general, reprezintă o încălcare clară a dispozițiilor art.1 alin.(5), art.132 alin.(1) din Constituția României. Practic, orice sistem de ”check and balance” este anulat”, mai arată DIICOT.
DIICOT cere Guvernului „să pună dispozițiile criticate în acord cu Constituția României și cu tratatele internaționale la care România este parte” și să renunțe la reglementările care vizează secția, scoasă în afara regulilor de funcționare ale Ministerului Public și care nu oferă garanții de imparțialitate și de respectare a normelor privind incompatibilitățile și conflictele de interese”.
O altă solicitare a DIICOT este ca Avocatul Poporului să sesizeze Curtea Constituțională.
INTERVIURILE HotNews.ro