VIDEO Dosarul complet al conflictului româno-maghiar de la Valea Uzului. Câți români sunt îngropați în cimitirul eroilor, disputa teritorială și problemele de legalitate. Date și documente oficiale

O sută de ani, în vârf la Valea Uzului, au urcat mai mult turiștii. După sistematizarea făcută în anii `20 de Societatea Cultul Eroilor, de cimitirul situat pe drumul ce leagă Harghita de Bacău nu și-a mai adus aminte aproape nimeni.

Peste șaizeci de ani, cimitirul a fost fișat și cam atât până în 1994, când într-un articol apărut în Adevărul de Cluj se vorbea că maghiarii au ars crucile românilor ca să spună că doar morții lor erau îngropați acolo. „Nu era nicio cruce, nu era nimic acolo, doar pășune. Din 1994 s-a început documentarea, s-a mers la biblioteci, la arhive, și după aceea s-a construit. Nu s-a pus niciun nume pe cruce pentru că nu s-a reușit identificarea”, spune acum Borboly Csaba, președintele UDMR al Consiliului Județean Harghita.

Primarul din Dărmănești, Constantin Toma, zice însă că în cimitir erau și cruci ale românilor, nemților, rușilor sau sârbilor morți la Valea Uzului, și că sigur acolo sunt îngropați 149 de soldați români. Aceste date, spune el, le are de la „o extensie” a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor (ONCE), în realitate însă de la un ONG care susține că este continuatorul Societății Cultul Eroilor.

Cert e, că ONCE a prezentat, miercuri, la aproape două luni de la izbucnirea publică a scandalului care a culminat cu incidentele din 6 iunie, de Ziua Eroilor, care este evidența morților din Cimitirul de la Valea Uzului. Între aceștia sunt și 22 români (19 identificați și 3 neidentificați)

• GALERIE FOTO: Cum s-a transformat cimitirul din Valea Uzului, imagini de la începutul secolului trecut până în prezent

HotNews.ro vă prezintă o imagine completă a cazului Valea Uzului, așa cum reiese ea din documente și declarațiile celor implicați.

Pe scurt:

• După 1989 până în prezent de cimitirul de la Valea Uzului s-a ocupat primăria din Sânmartin, județul Harghita. Potrivit legii, Valea Uzului aparține de Sânmartin, însă există un litigiu privind hotarul cu Dărmănești, județul Bacău.

• Anul trecut, Primăria Dărmănești decide să facă un monument și 50 de cruci pentru soldații români. Primarul Constantin Toma recunoaște că nu s-a consultat cu primarul din Sânmartin.

• Constantin Toma susține că în cimitir sunt îngropați 149 de eroi români. Președintele CJ Harghita, Borboly Csaba, spune că a făcut demersuri pentru a afla câți români sunt. Din registrele de stare civilă a fost identificat unul, al cărui nume e afișat, dar „se pare că sunt mai câțiva”, precizează el.

• La aproape două luni de la izbucnirea scandalului și tensiunile din Ziua Eroilor când poarta cimitirului a fost ruptă de români, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor(ONCE) a anunțat că în cimitirul de la Valea Uzului sunt îngropați 22 soldați români(19 identificați și 3 neidentificați). Restul de 130 identificați au murit la Poiana Uzului și sunt îngropați la Comănești.

• Lucrările făcute de Primăria Dărmănești nu au avizele necesare potrivit legii. Nici primăria Sânmartin nu a solicitat în 2012 aviz de la ONCE pentru lucrări, deși acesta era obligatoriu abia din 2004 încoace.

• Pe 6 iunie, de Ziua Eroilor, au avut loc incidente între maghiari și românii care au rupt poarta cimitirului, după care au asistat la o slujbă de pomenire oficiată de un sobor de preoți.

• MApN a anunțat că vrea preluarea cimitirului de la Valea Uzului.

Câți români sunt îngropați în cimitirul de la Valea Uzului?

Pe plăcile comemorative amplasate pe gardul cimitirului apare numele unui singur român. Primarul din Dărmănești spune însă că acolo sunt 149.

Din datele oficiale, furnizate de ONCE, la aproape două luni de la izbucnirea scandalului, în cimitirul de la Valea Uzului, înființat în 1926-1927, sunt înhumați 22 de soldați români((19 identificați nominal și 3 neidentificați): 11 apărând în statistica din 1928, restul în cea din 1988. Aceasta din urmă nu menţionează nicio sursă documentară.

Numărul de 149, invocat de partea românească, a rezultat, potrivit ONCE, din însumarea, în 1988, a morților identificați nominal la Valea Uzului, respectiv 19, cu cei 130 identificați nominal la Poiana Uzului, un alt loc de înhumare din zonă, și care au fost mutați în perioada interbelică în Cimitirul eroilor din orașul Comănești.

Caracterul multinațional al cimitirului din Valea Uzului rezultă din statisticile oficiale. Astfel, potrivit datelor din 1928, lângă mormintele celor 350 de morţi de război din 1917, Societatea pentru Cultul Eroilor a centralizat osemintele a 847 morţi de război, dintre care: 170 identificaţi nominal (unguri -108, germani – 43, români – 8, ruşi – 4, sârbi – 3, italieni – 2 şi austrieci – 2), 435 neidentificaţi nominal (unguri – 336, germani – 78, ruşi- 18 şi români – 3) şi 242 necunoscuţi. În total, în Cimitirul de onoare din satul Valea Uzului au fost centralizate osemintele a 1.197 morţi de război (350 în anul 1917 şi 847 în perioada 1926-1927).

Potrivit unui Buletin informativ, întocmit de Legiunea de Jandarmi Ciuc, în anul 1934, în Cimitirul eroilor de la Valea Uzului existau 1.254 de cruci din lemn şi patru din piatră, iar pe cruci existau înscrisurile următoare: „un erou român sau un erou german, un erou ungur” etc, informează ONCE. Sursa citată precizează că în al Doilea Război Mondial, conform „Fişei de evidenţă a cimitirului” din anul 1988, în acest cimitir au mai fost înhumaţi 108 militari germani, care au murit în luptele din zonă, ajungându-se la un total de 1.306 morţi de război. Însă, după documentele întocmite de Crucea Roşie Română şi datate la nivelul anilor ’70, în anul 1944 în Cimitirul eroilor de la Valea Uzului au fost înhumaţi 40 de militari germani, din care 27 identificaţi nominal şi 13 neidentificaţi nominal.

Disputa teritorială: în ce județ se află Cimitirul

Cadrul legal al organizării administrativ teritoriale îl reprezintă legea 2/1968, republicată în noiembrie 2018. Potrivit acesteia, Valea Uzului este parte componentă a comunei Sânmartin, județul Harghita. De altfel, în toate documentele Ministerului Apărării Naționale, respectiv ONCE, cimitirul de la Valea Uzului figurează în Sânmartin, județul Harghita.

După 1968, oficiile cadastrale au trasat diferite limite cadastrale, transferând Valea Uzului la Dărmănești, chiar dacă modificarea limitelor teritoriale trebuia operată prin lege.

Astfel, în 1972 și 1985 oficiile de cadastru au convenit ca Valea Uzului să fie inclusă în cadastrul orașului Dărmănești.

În 1998, sunt inițiate demersurile de delimitare cadastrală a localităților Dărmănești, județul Bacău, și Sânmartin, județul Harghita, Oficiul de Cadastru, Geodezie și Cartografie al Harghitei semnalând că localitatea Valea Uzului este dincolo de hotar, chiar dacă legea stabilește că aparține de Sânmartin. Potrivit documentului Oficiului, modificarea limitelor nu este posibilă decât prin lege.

În 15 martie 2001, la sediul Oficiului județean de cadastru Harghita are loc o întâlnire la care participă reprezentanți de la cadstru Bacău și primăria Dărmănănești, în care se convine delimitarea hotarului potrivit legii 2/1968.

În 26 martie 2001 se aprobă inventarul public al comunei Sânmartin, în care apare cimitirul din Valea Uzului. În decembrie, acesta se atestă printr-o hotărâre de guvern, publicată în Monitor Oficial, în august 2002.

Tot în 2002, Oficiul de Cadastru Harghita menționează, într-o adresă, că la realizarea cadastrului în 1998, Valea Uzului nu a fost inclusă în Sânmartin deoarece timpul efectiv de executare a lucrării a fost prea scurt.

Disputa continuă până în anul 2006 când se constituie, prin ordin al prefecților Harghitei și Bacăului, comisia de delimitare și marcare a hotarului, fără finalizare însă.

În 2007, Consiliul Local Sânmartin adoptă o hotărâre în care în domeniul public al comunei este menționat cimitirul de la Valea Uzului cu extindere de 5.ooo mp, fapt confirmat printr-o HG în 2010.

Oficiul de cadastru al Harghitei transmite în 2008 că Valea Uzului aparține de Sânmatin, iar includerea în cadastrul orașului Dărmănești s-a făcut fără modificarea legii.

Situația rămâne însă în aer, iar doi ani mai târziu când începe programul RELUAT de delimitare a hotarelor administrative se procedează la delimitarea localităților Dărmănești și Sânmartin.

Deoarece nu s-a ajuns la un acord, în 2012, s-a constituit, la nivelul prefecturilor, comisia de conciliere, însă nu s-a ajuns la niciun acord, conflictul urmând a fi soluționat de instanță. Consiliul Județean Harghita a cerut Prefectului de Harghita, autoritatea competentă în cauză, să sesizeze instanța, însă acest lucru nu s-a întâmplat, litigiul rămânând deschis până astăzi.

În 3 octombrie 2018, primăria din Dărmănești trimite o adresă la oficiul de cadastru Bacău în care cere lămuriri în privința amplasamentului cimitirului de la Valea Uzului. Fiind încă în litigiu delimitarea teritorială, Agenţia Naţională de Cadastru și Publicitate Imobiliară a decis ca limita utilizată în activitatea de recepție a documentațiilor cadastrale și de înscriere în cartea funciară să fie conform limitelor administrativ teritoriale și a limitelor planurilor cadastrale existente la Fondul Naţional Geodezic deținută la data de 10.01.1990, respectiv cu cimitirul Valea Uzului la Bacău.

Însă Agenţia Naţională de Cadastru și Publicitate Imobiliară efectuează doar operațiuni tehnice privind gestionarea și reprezentarea grafică a limitelor administrativ teritoriale, iar operațiunile de delimitare administrativă sunt atributul exclusiv al comisiilor de delimitare, constituite prin ordin de prefect.

Cu toate acestea, la data de 29 martie, Consiliul local Dărmănești a adoptat o hotărâre prin care introduce cimitirul din Valea Uzului din domeniul privat în domeniul public al orașului. Decizia a fost contestată de primarul din Sânmartin.

Pe 10 mai, ministrul de Interne, Carmen Dan, a avut o întâlnire cu reprezentanții prefecturii Bacău și primăriei Dărmănești, în care s-a convenit „demararea cu celeritate a procedurilor de clarificare a situației juridice” a cimitirului disputat între Bacău și Harghita, urmând ca autoritățile locale județene să se reunească într-o ședință comună.

Probleme de legalitate: Primăria Sânmartin nu a avut aviz de la ONCE. Primăria Dărmănești n-a avut niciun aviz

Dincolo de problemele privind amplasamentul, apar altele și în ceea ce privește proiectul propriu-zis, de la început până la finalizarea sa.

Din anii `90 până acum, de cimitirul de la Valea Uzului s-a ocupat Primăria din Sânmartin, județul Harghita. Din 2004, când s-a înființat ONCE, pentru orice lucrare era nevoie de avizul instituției. Nici primăria Sânmartin, nici cea din Dărmănești însă nu au obținut acest document pentru lucrări.

Potrivit Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, primăria comunei Sânmartin, județul Harghita, a realizat lucrări de renovare a cimitirului, fără respectarea planurilor iniţiale ale necropolei din 1927, amplasând trei monumente comemorative ungare, panouri informative, plăci comemorative şi aproximativ 600 de cruci cu însemne naționale ungare și pe suprafeţele de teren în care figurează, potrivit schițelor, morţi de război de alte naţionalităţi, ale căror elemente de identificare nu se mai regăsesc acum.

Vezi aici planul cimitirului realizat în anii `20 de Societatea Cultul Eroilor

Vezi aici cum arată acum

Lucrările, susține sursa citată, au fost finanţate, potrivit unei adrese a grupului deputaților UDMR către MApN, din resurse proprii ale Primăriei Sânmartin, contribuţii ale unor persoane fizice, dar şi din donaţii ale Ministerului Apărării din Ungaria, fără înştiinţarea şi consultarea părţii române, necesară conform reglementărilor dreptului internațional umanitar, precum și prevederilor acordului româno-ungar în domeniu.

„Lucrurile acestea s-au întâmplat acum 10 ani. Probabil că Primăria din Sânmartin nu a avut aviz de la ONCE, probabil a avut de la alte instituții locale, nu pot să vă spun cu siguranță acum care. Cel mai important este că această situație poate fi conciliată, iar găsirea unor soluții poate fi făcută de cele două ministere ale Apărării, român și ungar. Datele care sunt evidențiate arată că sunt și eroi români și trebuie găsită o soluție într-o manieră etică și legală”, declarat pentru HotNews.ro, Attila Korodi, liderul deputaților UDMR.

Dincolo de faptul că a făcut o intervenție pe un amplasament încă în dispută, nici Primăria Dărmănești nu a respectat cadrul legal în vigoare, neavând niciun aviz, ingurul document fiind autorizația de construire pe care ea însăși și-a eliberat-o.

Pe 6 iulie 2018, Ministerul Culturii a aprobat, în cadrul programului Centenar, două proiecte propuse de Primăria Dărmănești, unul dintre ele fiind cel privind „Reabilitarea Cimitirului Internațional al Eroilor situat în Valea Uzului, la limita cu județul Harghita”, și a alocat pentru acesta suma 65.000 de lei.

Pe 16 noiembrie, Primăria se adresează Ministerului Apărării Naționale pentru realizarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic pentru proiectul „Lucrări de construire monument Cimitir internațional și 50 de cruci pentru eroii români”.

Primarul din Dărmănești, Constantin Toma, a declarat pentru HotNews.ro, că MApN a realizat cele două documente, iar cererea a fost făcută pentru că proiectul depășea posibilitățile financiare ale autorității locale.

Într-un răspuns pentru HotNews.ro, Ministerul Apărării Naționale îl contrazice pe primar. „Întrucât structurile de specialitate din cadrul M.Ap.N. nu pot presta servicii pentru entități din afara instituției militare, M.Ap.N. nu a putut da curs favorabil solicitării primite din partea Primăriei Dărmănești”, se arată în răspunsul MapN, pentru HotNews.ro.

Pe 19 decembrie Primăria Dărmănești lansează procedura de cumpărare directă pentru lucrări. Pe 21 decembrie acestea sunt încredințate firmei Somalis Prest SRL pentru suma de 199.757 de lei, de trei ori mai mult decât obținuse Primăria de la Ministerul Culturii.

Notă: Interviu în data de 5 iunie

Tot în 21 decembrie printr-o hotărâre de Consiliu Local se suplimentează cu 110.000 de lei bugetul, la capitolul Cultură, pentru obiectivul „Cimitirul Internațional al eroilor Valea Uzului”.

Astfel, în total valoarea proiectului ajunge la 235.000 de lei: 60.000 de lei prevăzuți inițial în buget, 65.000 de lei de la Ministerul Culturii și alți 110.000 de lei de la ultima rectificare.

Autorizația de construire fusese aprobată pe 17 decembrie 2018, însă aceasta fără a respecta prevederile legale în domeniu.

Astfel, în urma unui control al Inspectoratului Regional în Construcții Nord-Est, emiterea autorizației nu avea arhivată dovada dreptului real asupra terenului, extrasul de carte funciară de informare actualizat, nu a fost solicitat avizul privind concepția artistică a monumentului de for public de la Ministerul Culturii și Identității Naționale, iar documentația tehnică nu a avut anexat planul de situație vizat de oficiul de cadastru.

De asemenea, nu a existat nici avizul ONCE, solicitat abia in aprilie 2019, care era obligatoriu și care nu a fost obținut până în prezent.

Cu toate acestea și chiar dacă potrivit legii cimitirul din Valea Uzului ținea de comuna Sânmartin, Harghita, folosindu-se de o adresă a oficiului de cadastru, Consiliul Local Dărmănești adoptă pe 29 martie o hotărâre prin care introduce Cimitirul din domeniul privat în inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al orașului Dărmănești.

Ulterior, mai exact pe 4 iunie, după izbucnirea scandalului, Prefectura de Bacău cere revocarea hotărârii, menționând că, dincolo de aspectele de tehnică legislativă, prin hotărârea de guvern 299 din martie 2010 cimitirul eroilor de la Valea Uzului figurează în Inventarul domeniului public al comunei Sânmartin, existând posibilitatea unei suprapuneri de terenuri.

„Nu vom anula nicio hotărâre. Prefectul se poate adresa instanței. (…) Asupra mea și a prefectului s-au făcut presiuni fantastice și de la toate nivelurile. Pentru că am certitudinea că acolo sunt eroi români, nu voi ceda”, a precizat primarul Constantin Toma.

„Noi am făcut demersuri pentru a afla câți militari români sunt acolo. Din cunoștințele noastre, în cartea de stare civilă este un soldat român și se pare că mai sunt câțiva. Dacă reușim să găsim în ce zonă sunt, atunci și acei oameni trebuie cinstiți. După moarte dușmănia nu poate să existe”, a declarat președintele Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba.

Săptămâna trecută, ministrul Apărării, Gabriel Leș, a anunțat că pregătește un memorandum pentru preluarea de către MApN a cimitirului de la Valea Uzului.

Notă: Interviu în data de 7 iunie

Blitzkrieg

De la finalul lunii aprilie până în mai, Primăria Dărmănești a ridicat zeci de cruci pentru eroii români în cimitirul de la Valea Uzului. Acestea au fost ulterior acoperite cu saci negri de câțiva etnici maghiari. După aceste incidente, în 3 iunie, Consiliul Județean Harghita a decis că cimitirul va putea fi vizitat doar o oră pe săptămână. Mai multe asociații de români au anunțat pentru 6 iunie, Ziua pomenirii eroilor români, intenția de a merge în acest cimitir pentru a comemora soldații români. După acest anunț, senatorul UDMR Tanczos Barna a anunţat, în aceeași zi, că membri ai comunităţii maghiare din Harghita şi Covasna vor organiza un protest „paşnic” la cimitir, deoarece nu sunt de acord „ca până la soluţionarea problemei din Valea Uzului să aibă loc orice inaugurare sau orice sfinţire a crucilor de acolo”.

Pe 6 iunie, tensiunile s-au dezlănțuit, românii rupând poarta cimitirului.

Războiul de-o zi româno-maghiar. Cum au fost „cinstiți” eroii de la Valea Uzului