Mizele întâlnirii lui Klaus Iohannis cu președintele SUA, Donald Trump: De la vize până la energie

​Energia, securitatea și parteneriatul strategic între România și SUA sunt principalele puncte pe care le va discuta Klaus Iohannis cu omologul american, Donald Trump, în timpul vizitei pe care o va face președintele român la Washington, pe 20 august.

Klaus Iohannis a dezvăluit, marți, într-o întâlnire cu jurnaliștii acreditați la Cotroceni principalele teme ale vizitei sale la Washington:

• Energia, securitatea și parteneriatul strategic dintre SUA și România vor fi principalele teme de discuție.
• Vizita a fost dorită „de ceva vreme” de cei doi lideri, dar acum au permis agendele celor doi.
• România își subliniază angajamentul de a asigura 2% din PIB pentru apărare, conform obligațiilor asumate de statele NATO.
• Pe partea energetică, România este interesată de o mai mare implicare a SUA în regiunea Mării Negre. România a insistat pentru implicarea SUA pe partea energetică la Inițiativa celor 3 Mări, la cel de-al treilea summit al acestui format de cooperare, care a avut loc la București, în perioada 17–18 septembrie 2018.
• România a introdus în dezbaterile NATO securitatea în zona Mării Negre, cu interes pentru implicarea mai mare a SUA.
• Pe zona de energie, Klaus Iohannis crede că Givernul Dăncilă are deschidere ca în lunile următoare să „repare anumite chestiuni care nu au fost bine gândite”, în privnța OUG 114/2018 și a Legii offshore, de care s-au plâns companiile energetice.
• Potrivit unor informații HotNews, Guvernul României aștepta din partea companiei americane ExxonMobil decizia finală de investiție în Marea Neagră. Pe cealaltă parte, americanii au transmis că nu iau decizia finală de investiții până nu vine Guvernul cu niște ordonanțe de urgență, care să modifice Legea Offshore și OUG 114/2018. În acest context, Klaus Iohannis spune că „România dorește ca ExxonMobil să rămână în proiectul din Marea Neagră (de exploatare a gazelor – n.r.), însă ni s-a transmis că o decizie a ExxonMobil vine dintr-o politică globală a companiei”.
• Pe de altă parte, Statele Unite au îngrijorări, împărtășite și de România, privind dependența în creștere a Europei de gazul rusesc și de conducta Nord Steam II.
• Vor fi discutate și aspecte legate de înzestrarea forțelor armate române, prin contractele semnate cu companii americane, în principal programul de rachete de interceptare Patriot, realizat de compania americană Raytheon. Dacă va fi cazul, vor fi aduse în discuții și eventuale noi programe de înzestrare.
• La solicitarea SUA, România a decis la cea mai recentă ședință CSAT creșterea numărului de militari români în Afganistan. „Aici sunt chestiuni politice și emoționale”, a spus Iohannis. În prezent, România are 1.033 de militari în misiuni externe, din care 762 în Afganistan, în cadrul Resolute Support Mission (RSM), misiune a NATO.
• Pe de altă parte, România vrea ca SUA să staționeze mai mulți militari americani pe teritoriul românesc, ca o garanție de securitate sporită. „Vrem să discutăm despre numărul de soldați americani din România. Noi avem disponibilitate să găzduim efective mult mai mari”, a spus Klaus Iohannis, marți, la Cotroceni.
• Klaus Iohannis va readuce în discuție problema vizelor de SUA pentru cetățenii români, însă Congresul SUA trebuie să ia o eventuală decizie pentru includerea României în programul Visa Waver. De asemenea, problema vizelor va fi adusă în discuție și din perspectiva reciprocității SUA-Uniunea Europeană. În decembrie 2018, Comisia Europeană a reiterat apelul adresat Statelor Unite în sensul eliminării vizelor de călătorie pentru toate ţările membre ale Uniunii Europene, inclusiv pentru România.
• Dacă va fi adusă în discuție și UE, România va fi un promotor al dezvoltării relației transatlantice SUA-UE.

Merită menționat ­­­­că la Washington președintele Iohannis nu va merge însoțit și de soția sa, Carmen. De asemenea, delegația română nu va cuprinde și o delegație de oameni de afaceri. Cu Iohannis urmează să meargă la Washington cosilierul prezidențial pentru politică externă Bogdan Aurescu și consilierul de stat pentru comunicare publică Daniela Bârsan.