​PROIECT OUG Ministerul Justiției propune pedepse mai mari pentru răpire, noi reguli pentru liberarea condiționată și percheziții / Cum se rezolvă problema de competență a DIICOT în cazul Caracal

Guvernul va da o ordonanță de urgență privind înăsprirea pedepselor pentru infracțiuni grave, proiectul propus de ministerul Justiției și prezentat joi de Ana Birchall prevăzând majorarea pedepselor pentru lipsire de libertate, condiții mai dure pentru liberarea condiționată, precum și alte reguli privind perchezițiile.

„În ceea ce priveşte răpirea, propunem o incriminare mult mai aspră. Se propune incriminarea în mod distinct cu o pedeapsă de la 2 la 8 ani. În ceea ce priveşte liberarea condiţionată, propunem obligativitatea îndeplinirii cumulative pentru eliberarea condiţionată, creşterea limitei de vârstă de la 60 la 65 de ani. În ceea ce priveşte percheziţia, cererea prin care se solicită încuviinţarea efectuării percheziţiei domiciliare se soluţionează de îndată, în cameră de consiliu, fără citarea părţilor. Participarea procurorului este obligatorie”, a explicat Birchall.

„Guvernul intervine și ia măsuri ferme pentru a proteja viața și siguranța românilor și pentru a încuraja prin pedepse exemplare, inclusiv închisoarea pe viață, pentru infracțiunile grave”, a mai spus ea.

CONSULTĂ AICI TEXTUL INTEGRAL AL PROIECTULUI DE ORDONANȚĂ

CONSULTĂ AICI TABELUL COMPARATIV

Cum se rezolvă problema de competență a DIICOT în cazul Caracal

De asemenea, Ministerul Justiții rezolvă și problema de competență a DIICOT care punea în pericol ancheta așa cum remarca recent o analiză a ziare.com. Astfel, potrivit proiectului de ordonanță, a fost extinsă competența DIICOT și la variantele agravate ale infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal (prin răpire), precum și la infracțiunea de sclavie, având în vedere gravitatea și complexitatea deosebită a acestor fapte, precum și asemănările, în privința laturii obiective a conținutului constitutiv al infracțiunii, cu unele dintre infracțiunile deja aflate în competența DIICOT (spre exemplu traficul de persoane). De asemenea, cauzele înregistrate la DIICOT, respectiv la parchete, anterior intrării în vigoare a prezentei legi, se soluționează de către această structură specializată, respectiv de către parchetele competente anterior. Toate actele procesuale sau procedurale, precum şi toate lucrările, inclusiv actele de sesizare a instanțelor de judecată efectuate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor sunt şi rămân valabile, se mai arată în proiectul de ordonanță.

„Tragedia de la Caracal ne-a arătat că sunt şi lucruri de corectat. Nu vrem şi nu putem rămâne indiferenţi la tragediile care au cutremurat societatea românească în ultima perioadă. Scopul nostru este ca autorităţile să poată acţiona şi au nevoie de instrumente potrivite. În urma analizei, am constatat deficienţe. Beneficiul liberării condiţionate se acordă mult prea uşor”, a declarat Birchall, joi, într-o conferinţă de presă la sediul ministerului”.

Propuneri de modificare a Codului penal

1. Regimul liberării condiționate (art. 99 și 100 din Codul penal)

• modificarea părții introductive, pentru accentuarea ideii că îndeplinirea condițiilor pentru acordarea liberării condiționate (atât în cazul detențiunii pe viață, cât și în cazul pedepsei închisorii) să fie cumulativă;
• creșterea limitei de vârstă în cazul variantei atenuate a liberării condiționate de la 60 la 65 de ani, prin corelare cu prevederile art. 57 (Neaplicarea detențiunii pe viață) și art. 58 (Înlocuirea detențiunii pe viață) din Codul penal;
• în cazul condamnării la pedeapsa detențiunii pe viață, cuantumul pedepsei efectiv executate de către persoana condamnată înainte ca aceasta să dobândească dreptul de a solicita liberarea condiționată a fost sporit de la 20 la 25 de ani. Solicitarea liberării condiționate nu determină însă, în mod automat, acordarea acesteia;
• în cazul condamnării la pedeapsa închisorii, aplicate pentru o infracțiune al cărei maxim prevăzut de lege este închisoarea mai mare de 10 ani, cuantumul pedepsei efectiv executate de către persoana condamnată înainte ca aceasta să dobândească dreptul de a solicita liberarea condiționată a fost majorat, prin impunerea unor fracțiuni mai mari de pedeapsă ce trebuie executate. Nici în acest caz, solicitarea liberării condiționate nu determină automat acordarea acesteia.

2. Înăsprirea regimului sancționator al infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal și prevederea separată, ca variantă agravată, a faptei comise prin răpire

Se propune o sancționare progresivă:

• Pentru varianta standard, care nu presupune folosirea forței ori a violenței fizice sau psihice asupra victimei pentru a o deplasa în incinta în care va fi sechestrată, se păstrează vechiul regim sancționator;
• Pentru prima variantă agravată, care presupune răpirea ca modalitate de comitere, după cum s-a explicat mai sus, se propune sancțiunea închisorii de la 2 al 8 ani.
• Pentru cea de a doua variantă agravată, și anume actualul alin. (3), care presupune comiterea faptei de la alin. (1) sau (2) de către o persoană înarmată, asupra unui minor, punând în pericol sănătatea sau viața victimei, se propune sancționarea prin sporirea limitelor de pedeapsă pentru fapta de referință. În plus, a fost constituită o nouă variantă agravată – săvârșirea faptei asupra unei persoane aflate în imposibilitatea de a-şi exprima voința ori de a se apăra.
• Pe cale de consecință, se propune un alineat nou, alin.(6) al art. 205, care să asimileze lipsirii de libertate și fapta comisă asupra unui copil cu vârsta de până la doi ani, în considerarea vulnerabilității sale specifice, datorate vârstei fragede.

II. Propuneri de modificare a Codului de procedură penală

• Se propune modificarea alin. (5) al art. 158 din Codul de procedură penală, acesta urmând a prevedea că „cererea procurorului prin care se solicită încuviințarea efectuării percheziției domiciliare se soluționează de îndată”. Restul dispozițiilor alin. (5) se mențin (respectiv faptul că soluționarea cererii se face fără citarea părților și faptul că participarea procurorului la soluționarea cererii prin care se solicită încuviințarea efectuării percheziției domiciliare este obligatorie).
• De asemenea, în ceea ce privește intervalul orar în care se poate efectua percheziția domiciliară pe baza unui mandat de percheziție, se propune, la art. 159 din Codul de procedură penală, pentru un plus de claritate a reglementării, modificarea alin. (3) și introducerea unui alineat nou, alin. (31). Astfel, față de soluția de lege lata, care conține într-un singur alineat atât regula (efectuarea percheziției în intervalul orar 6-20), cât și excepția (efectuarea percheziției în cazul infracțiunii flagrante sau când percheziția urmează să se efectueze într-un local deschis publicului la acea oră), în forma propusă prin proiect reglementarea regulii se face prin alin. (3) [„(3) Percheziția domiciliară nu poate fi începută înainte de ora 6,00 sau după ora 20,00.”], excepția urmând a fi cuprinsă în alin. (31) [„(31) Percheziția poate fi efectuată și în intervalul orar 20,00-6,00 în cazul infracțiunii flagrante sau când percheziția urmează să se efectueze într-un local deschis publicului la acea oră”].
• Corelativ intervențiilor operate asupra art. 158, se propune o modificare a literei d) a alin. (7) al art. 158 – alineat care reglementează conținutul încheierii instanței (prin care s-a admis cererea procurorului de efectuare a percheziției domiciliare) și, respectiv, al mandatului de percheziție. Ca urmare a intervenției propuse, atât încheierea instanței, cât și mandatul de percheziție vor cuprinde (alături de alte mențiuni prevăzute de lege):
• perioada pentru care s-a emis mandatul, care nu poate depăși 15 zile;
• menționarea faptului că, în ceea ce privește intervalul orar de efectuare a percheziției, aceasta se face oricând potrivit art.159 alin.(3) și (31) C.p.p.
• Pentru a clarifica reglementarea aplicabilă procedurii de constatare a unei infracțiuni flagrante (reglementarea de lege lata fiind interpretată în mod diferit de organele judiciare) se propune completarea art. 293 cu un alineat nou, alin. (21), care, în acord cu prevederile art. 27 alin. (2) din Constituție, să prevadă expres faptul că „în cadrul constatării infracțiunii flagrante se poate pătrunde într-o locuință sau în orice spațiu delimitat în orice mod ce aparține ori este folosit de o persoană fizică sau juridică, pentru prinderea făptuitorului ori pentru a pune capăt activității infracționale, precum și pentru înlăturarea unei primejdii privind viața, integritatea fizică sau bunurile unei persoane.” Corelativ, se propune o intervenție asupra alin. (2) al art. 61 din Codul de procedură penală – și organelor prevăzute la art. 61 alin. (1) din Codul de procedură penală li se vor aplica prevederile art. 293 alin. (21) din Codul de procedură penală.