Aviația internațională după șocul produs de deturnarea cursei Atena-Vilnius. Mai poate fi Belarus membră în comunitatea planetară a aviației civile?

​Deturnarea de către Belarus a unei curse Atena-Vilnius care trecea prin spațiul său aerian, pentru a putea aresta un jurnalist incomod pentru regim, ridică semne de întrebare și dincolo de eventualele sancțiuni politice și economice pe care UE le va adopta împotriva acestei țări. Mai poate fi în condițiile astea Belarus o țară membră a convențiilor internaționale referitoare la aviația civilă? Mai pot zbura avioane deasupra statului condus de „ultimul dictator al Europei”?

Mai mulți lideri europeni au vorbit despre „piraterie aeriană” fără precedent în zilele noastre, iar una dintre discuțiile care se poartă este ce înseamnă acest lucru și în măsură legislația internațională în domeniul aviației civile acoperă și genul acesta de acte ilegale.

Pentru că, într-adevăr, probabil că puțini oameni de pe această planetă s-ar fi putut gândi că un stat membru semnatar al Convenției de la Chicago privind aviația civilă internațională poate intercepta un avion în spațiul său aerian și să-l facă să aterizeze pentru a extrage din el un cetățean incomod regimului.

Organizația Internațională a Aviației Civile, structură a ONU, a declarat deja că ceea ce a făcut Belarus ar putea fi o încălcare a tratatului de bază al aviației civile (Convenția de la Chicago), semnat în 1945 și care este o componentă importantă a noii ordini mondiale de după al doilea război mondial.

Experții organizației spun că acest eveniment, care nu s-a mai întâmplat până acum, ar putea alimenta dezbaterile cu privire la cât de actual mai este acest sistem care durează de decenii.

Organizația nu are însă putere de reglementare, dar se află în centrul unui sistem de standarde de siguranță și securitate în aviație care se află dincolo de decizia politică a celor 193 de state membre.

Mai trebuie spus că spațiul aerian al Belarus face parte dintr-un coridor aerian important, între Europa și Asia, și deja există companii aeriene care și-au anunțat intenția de a-l ocoli de acum înainte. IASA (International Aviation Safety Assessment) a trimis deja avertizări statelor membre cu privire la survolarea spațiului aerian din Belarus.

„Pare a fi un abuz brutal împotriva Convenției (de la Chicago). Este piraterie”, a declarat pentru Reuters Kevin Humphreys, un fost membru al autorității de reglementare a aviației irlandeze.

În ce condiții un stat poate intercepta un avion care trece prin spațiul său aerian?

Pentru a lămuri mai multe aspecte referitoare la această intervenție brutală a unui stat, fie el și dictatorial, în bunul mers al circulației internaționale a avioanelor comerciale, am stat de vorbă cu expertul în aviație și securitate aeronautică Sorin Stoicescu.

În primul rând am vrut să aflu ce poate face și ce nu un stat semnatar al Convenției de la Chicago, în ceea ce privește spațiul său aerian.

”În această convenție există clauze privind suveranitatea statelor asupra spațiului lor aerian. După 1984 însă, după ce Uniunea Sovietică a doborât avionul civil sud-coreean (n.r.- este vorba despre zborul 007 al companiei Korean Air Lines care a fost doborât în 1983 după ce a intrat, dintr-o eroare, într-un spațiu aerian interzis al URSS), a apărut o modificare a convenției prin protocolul de la Montreal.

Acesta prevedea că statele membre nu vor putea intercepta sau folosi armele împotriva aeronavelor civile aflate în zbor.

Apoi, după 11 septembrie 2001, s-a făcut din nou o modificare la protocol, astfel încât avioanele pot fi interceptate la ordinul președintelui (sau celui mai înalt demnitar din statul respectiv).

Acestea sunt reglementările în acest moment, iar din acest punct de vedere UE nu are multe pârghii pentru că Belarus nu este stat membru și nici nu are vreun acord semnat cu Uniunea în acest sens”, mi-a spus Sorin Stoicescu.

Ce s-a întâmplat în cazul acesta?

În cazul cursei Atena-Vilnius, autoritățile din Belarus au pretins că au o informare că la bordul avionului s-ar afla o bombă. Iar pentru a se asigura că aeronava civilă aterizează, au trimis și un avion militar să-l însoțească.

„În situații de genul acesta, organele de trafic aerian iau legătura cu echipajul și-i transmit ce are de făcut: să aterizeze pe cel mai apropiat aeroport, să ia măsurile de siguranță, să debarce pasagerii, să controleze avionul, bagajele etc. Apoi, după verificări, pasagerii sunt îmbarcați și avionului i se dă liber să plece. Aceasta este procedura în caz de alarmă cu bombă, știu că am trecut și eu prin ea de câteva ori ori”, mi-a mai spus Sorin Stoicescu.

Numai că la bordul avionului nu s-au mai urcat toți pasagerii care au coborât. Printre cei șase care lipseau se afla jurnalistul Roman Protasevici, considerat terorist de regimul dictatorial al lui Aleksandr Lukaşenko.

Ce poate păți Belarus (în afară de sancțiunile politice și economice)?

O întrebare ar fi ce poate păți o țară care încalcă deliberat reglementările în ceea ce privește aviația civilă. Expertul în aviație mi-a explicat că singurii care pot face lumină în acest caz sunt cei de la Organizația Internațională a Aviației Civile.

„Există deja constituit un Council Aviation Recovery Taskforce, făcut pentru ieșirea din pandemie, dar acest organism poate investiga și ce s-a întâmplat în Belarus. În situația în care se va descoperi că alarma cu bombă a fost falsă evenimentul se va putea califica la „deturnare”, care este un act ilicit îndreptat împotriva aviației civile (anexa 17 din Convenția de la Chicago)”, mi-a mai explicat Sorin Stoicescu.

Ce riscă Belarus în ceea ce privește aviația civilă internațională?

Aici lucrurile nu sunt foarte clare. Sorin Stoicescu spune că se poate ajunge până la eliminarea din organizație, lucru care nu s-a mai întâmplat până acum. Orice decizie ar trebui luată de o instanță, după ce se va finaliza raportul Organizației Internaționale a Aviației Civile.

În orice caz, este o situație fără precedent. Până atunci însă, să vedem ce sancțiuni economice și politice va adopta UE. Pentru că până la urmă a fost vorba despre deturnarea unui avion ce lega două capitale ale unor țări din Uniunea Europeană.