La Sofia are loc Summit-ul Iniţiativa celor Trei Mări – unul dintre cele mai importante forumuri din ultimii ani
La Sofia se desfăşoară zilele acestea al șaselea summit al Inițiativei celor Trei Mări, al cărui scop este să investească în dezvoltarea conexiunilor de infrastructură Nord-Sud în partea de est a Uniunii Europene. Pentru deschidere este planificată o alocuţiune video a președintelui SUA, Joe Biden, iar personal de la Sofia sau online vor participa șefi de stat și oficiali de rang înalt din 12 țări ale Inițiativei, plus parteneri strategici precum Statele Unite, Comisia Europeană și Germania, potrivit Dnevnik.bg, citat de Rador.
Nu a mai existat un astfel de forum internațional în Bulgaria de la președinția Uniunii Europene și de la ședința Consiliului European de la Sofia din 2018. Atunci, premierul Boiko Borisov a folosit la maximum evenimentul în favoarea sa și continuă să vorbească şi astăzi despre acesta în campania electorală a GERB pentru votul de duminică. Acum ne putem aștepta ca, în același mod, președintele Rumen Radev să profite de situaţie în campania sa pentru alegerile prezidențiale din toamnă, că summit-ul are loc în timpul guvernului interimar, precum şi că formatul este la nivel de șefi de stat.
Cu toate acestea, partea principală este dedicată unui forum de două zile cu peste 400 de reprezentanți ai mediului de afaceri bulgar și internațional. Aceștia vor discuta despre modul concret în care, prin parteneriat public-privat, se poate realiza o conectivitate în domeniul energiei, transportului în zona dintre Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră. Este vorba despre Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Austria, Croația, România și Bulgaria.
Prioritățile bulgare
Bulgaria deţine președinţia prin rotaţie, iar viziunea pentru acest mandat ridică și problema celei de-a patra mări, Marea Egee, deoarece consideră că o conexiune cu porturile grecești ar face coridorul de infrastructură nord-sud mai eficient. Aceasta înseamnă și atragerea Greciei într-o anumită formă.
De asemenea, un interes declarat al Bulgariei este o legătură strategică cu Coridorul VIII între porturile bulgare de la Marea Neagră și coasta Adriaticii din Albania. Aceasta înseamnă, cel puțin, o dezbatere pentru extinderea Inițiativei către țările din Balcanii de Vest.
Bulgaria a lansat în viziunea sa pentru președinție şi un apel pentru „un rol mai activ și substanțial al Germaniei”, ceea ce explică şi participarea președintelui Frank-Walter Steinmeier. S-a vorbit deja despre aducerea Iniţiativei celor Trei Mări într-o etapă de maturitate instituțională, care necesită înființarea unui secretariat permanent, probabil cu sediul la Bruxelles.
De unde vor veni banii
Explicația pentru a vorbi despre „capitala UE” este căutarea răspunsului de unde vor veni banii pentru toate acestea. Până la sfârșitul anului trecut, 9 țări au promis participare financiară, iar Corporația Financiară pentru Dezvoltare Internaţională a Statelor Unite (DFC) a aprobat o investiție de 300 milioane de dolari în proiecte de infrastructură energetică. Fondul Monetar Internațional a arătat că este nevoie de mult mai mulți bani decât ceea ce are la dispoziţie Fondul de Investiții al Iniţiativei celor Trei Mări. Conform calculelor din 2019 este vorba de aproximativ 570 de miliarde de dolari.
De aceea se vorbește de finanțare din partea instrumentelor UE, Băncii Europeane de Investiții (BEI), de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), băncile naționale de dezvoltare, capitalul privat internațional, alți parteneri și părți interesate.
Cu toate acestea, interesul este diferit, deoarece o serie de țări, inclusiv Grecia, se alătură la nivel de şefi de stat, în timp ce Republica Cehă și Slovacia trimit vicepremieri, Austria trimite un ministru adjunct de externe, iar Ungaria nu participă cu niciun oficial.
Care sunt liderii implicați
Politica ar trebui să nu joace un rol central. Forumul începe la ora 15.00 cu așa-numitul Panel prezidențial, cu discursuri scurte (în sală sau prin conexiune video) din partea lui Radev, Biden, Steinmeier, a omologilor acestora din cele trei republici baltice, Andrzej Duda din Polonia, Borut Pahor din Slovenia și Katerina Sakellaropoulou din Grecia. În acest panel intră și declarația Kristalinei Gheorghieva, director general al Fondului Monetar Internațional. Comisia Europeană este reprezentată de Margrethe Vestager (vicepreședinte) și Maryia Gabriel (comisar pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret).
Încă de la început, Statele Unite au jucat un rol principal în Iniţiativa celor Trei Mări, iar participarea reprezentanților americani trece prin tot forumul. Alocuţiuni vor avea Gina Raimondo, ministru al comerțului exterior, și Stephen Anderson, secretar de stat adjunct. La Sofia este Andrew Light – consilier principal pentru afaceri internaționale al ministrului energiei. Tot la Sofia se află Georgette Mosbache, unul dintre presedinţii Programului I3M al influentei organizații neguvernamentale Consiliul Atlantic. Sunt prezenţi şi reprezentanți ai unor companii precum Google, Amazon, Bechtel și Newscale, care au semnat recent un acord preliminar cu Centrala Nucleară de la Kozlodui pentru reactoare nucleare mici, una dintre evoluțiile de ultimă generație din lumea energiei nucleare.
Camera de Comerț Americană din Bulgaria este co-organizator al Forumului de Afaceri, găzduit de Ministerul Economiei în parteneriat cu Agenția de Sprijin pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Banca Bulgară de Dezvoltare.
Pentru joi și vineri sunt prevăzute mai multe paneluri pe domenii de activitate – energie, inovație, transport, digitalizare, investiții în infrastructura de dezvoltare. În paralel, sunt organizate mese rotunde ale camerelor de comerț, agențiilor de investiții și centrelor de inovare și cercetare din țările participante.
Întâlnirea este un prilej de a vorbi din nou despre motivul pentru care Bulgaria este atât de rar gazda unor astfel de forumuri. În Bulgaria nu îşi are sediul nicio agenție regională sau europeană, iar Sofia încă nu are un centru de congrese modern și se bazează exclusiv pe Palatul Național al Culturii, construit acum 40 de ani, potrivit Dnevnik.bg, citat de Rador.