Scandalul la CSM pentru alegerea președintelui continuă. Judecătoarea Andrea Chiș acuză un "blocaj creat de o majoritate care dorește să își prezerve și să își consolideze poziția de control"

Scandalul privind alegerea unui nou președinte pentru acest an al Consiliului Superior al Magistraturii continuă, șapte judecători și procurori refuzând să asigure cvorum pentru ședința de plen a CSM, în care ar fi urmat să fie vacantat postul de judecător al Marianei Ghena și numit în locul acesteia judecătorul Marian Budă de la Înalta Curte de Casație și Justiție, planul fiind ca acesta să fie ales în funcția de președinte. Judecătoarea Andrea Chiș, unul dintre magistrații care au boicotat ședința de plen, acuză un „blocaj creat de o majoritate care dorește să își prezerve și să își consolideze poziția de control”. Cei 7 judecători și procurori reclamă, de fapt, că ședințele sunt conduse de „un președinte nelegitim”, Bogdan Mateescu, ceea ce „lovește de nulitate orice hotărâre a Consiliului adoptată în aceste condiții”.

Reamintim că CSM ar fi trebuit să își aleagă la finalul anului trecut noul președinte cu un mandat de un an, în 2022, însă ambele candidaturi – ale judecătoarelor Andrea Chiș și Gabriela Baltag – au fost respinse. Președintele CSM din mandatul 2021 Bogdan Mateescu s-a autopropus, iar plenul a votat, în decembrie, ca el să ocupe funcția interimar și după 6 ianuarie, când i-a expirat mandatul, până la organizarea unui nou tur de alegeri.

Marți, CSM a avut prima ședință de plen din acest an pentru vacantarea postului judecătoarei Mariana Ghena de la instanța supremă, care s-a pensionat în decembrie, la 57 de ani, cu un an înainte de expirarea mandatului de 5 ani în CSM. În locul acesteia urmează să vină judecătorul Marian Budă de la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar planul ar fi ca acesta să fie ales în funcția de președinte pentru acest an, spun surse din CSM.

Mai mulți membri ai CSM acuză însă nelegalitatea desfășurării ședințelor de plen și de judecători ale CSM, care sunt conduse în continuare de către judecătorul Bogdan Mateescu, fiind contestată desemnarea sa ca președinte interimar al Consiliului și al secției.

Ședința de plen a CSM convocată pentru marți nu a mai avut loc din lipsă de cvorum, lipsind șapte judecători și procurori care îl contestă pe Mateescu. Este vorba despre judecătorii Andrea Chiș, Mihai Andrei Bălan, Gabriela Baltag, Evelina Oprina și procurorii Tatiana Toader, Florin Deac, Cristian Ban.

În condițiile în care nu a fost asigurat cvorum, președintele interimar al CSM Bogdan Mateescu a decis să trimită Senatului o adresă pentru validarea ca membru CSM a judecăătorului Marian Budă (supleant), au declarat pentru HotNews.ro surse din CSM. Conform articolului 18 din Legea 317 privind CSM, „Senatul, în prezența majorității membrilor, pe baza raportului Comisiei Juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, validează lista cuprinzând magistrații alesi ca membri CSM”.

Aceiași judecători au boicotat și ședința Secției pentru judecători, condusă interimar tot de Bogdan Mateescu, însă cvorumul acesteia a fost asigurat prin participarea ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, care nu a luat parte și la ședința plenului.

Judecătoarea Andrea Chiș: Plenul a eludat legea, denumind interimat ceea ce nu putea fi reînnoit

Judecătoarea Andrea Chiș, unul dintre magistrații care au boicotat ședințele, reclamă că plenul nu a avut loc din cauza celor „care au refuzat și refuză în continuare să intre în legalitate, punând în pericol nu doar imaginea Consiliului, ci și legalitatea actelor acestuia, vulnerabilizând întreaga activitate a instituției, cu consecințe grave și iremediabile asupra sistemului judiciar”.

Ea spune că participarea la o ședință condusă de „un președinte nelegitim” lovește de nulitate orice hotărâre a Consiliului adoptată în aceste condiții.

Argumentele judecătoarei:

• „Am cerut intrarea în legalitate prin exercitarea de către vicepreședintele a atribuției de conducere a ședinței Plenului și de alegere a unui președinte de ședință în cazul ședinței Secției pentru judecători, președinte de ședință care putea fi inclusiv cel nelegal desemnat interimar, însă am fost refuzați. Majoritatea a refuzat să aplice legea.
• Reamintim că astfel de acțiuni au fost desfășurate de minorități conjuncturale dintre membrii Plenului, atunci când au apreciat că majoritatea a adoptat sau urma să adopte o hotărâre nelegală.
• Prima dintre acestea este reprezentată de gestul colegelor Cristina Tarcea, Simona Camelia Marcu, Lia Savonea, Nicoleta Margareta Țînț, Gabriela Baltag și Evelina Oprina, atunci când, în anul 2017, s-a pus problema unei posibile revocări a inspectorului șef al Inspecției Judiciare.
• Un alt exemplu îl constituie gestul meu alături de cel al colegilor judecători Mihai Bălan și Mihai Bogdan Mateescu, precum și al colegilor procurori Tatiana Toader, Cristian Ban, Florin Deac și Nicolae Andrea Solomon, ca urmare a convocărilor nelegale ale Plenului CSM de către doamna președinte Lia Savonea, în vederea numirii doamnei procuror Adina Florea ca procuror șef al SIIJ.
• Azi, o minoritate de 7 membri ai Plenului, reprezentând jumătate din membri aleși, precum și de 4 membri din cei 9 membri aleși ai Secției de judecători, am refuzat să întărim și să perpetuăm o nelegalitate comisă prin Hotărârea nr. 211/16.12.2021, decisă de o majoritate foarte strânsă din Plenul CSM, de desemnare a unui președinte interimar, contrar Constituției României și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
• Participarea la o ședință condusă de un președinte nelegitim lovește de nulitate orice hotărâre a Consiliului adoptată în aceste condiții.
• Legiuitorul nu și-a putut imagina o situație care nu s-a ivit vreodată în istoria consiliilor judiciare din România, respectiv că judecătorii membri ai consiliului ar putea refuza să aleagă un președinte dintre cei care au capacitatea legală de a ocupa această poziție, dorind să prezerve o situație de putere dobândită de o majoritate.
• Plenul a eludat legea, denumind interimat ceea ce nu putea fi reînnoit, conform Constituției, situându-se, așadar, în afara limitelor legii și a Constituției.
• Legea de organizare a Consiliului conține reglementări legate de lipsa președintelui, art. 24 alin. (5) prevăzând în mod expres că vicepreședintele poate exercita toate atribuțiile acestuia enumerate de alin. (3), inclusiv pe aceea de sesizare a Curții Constituționale cu un conflict de natură constituțională. Președintele, ca și vicepreședintele, sunt desemnați în aceeași modalitate, putând îndeplini aceleași atribuții și, în concepția legiuitorului, vicepreședintele îndeplinind toate atribuțiile președintelui în caz de absență a acestuia, indiferent că ea este temporară sau funcția este vacantă.
• Separarea carierelor nu justifică și nu permite desemnare unui președinte interimar al Plenului, pentru Secția de judecători existând text ce permite alegerea unui președinte de ședință.
• Ceea ce a făcut majoritatea din Secția de judecători a fost să păstreze în rândurile ei o atribuție pe care nici unul dintre cei ce fac parte din ea nu o mai putea exercita conform Constituției.
• Nu este o vacanță a funcției, ci un blocaj creat de o majoritate care dorește să își prezerve și să își consolideze poziția de control.
• În cazul numirii unor judecători la ÎCCJ în aceste condiții (conform ordinii de zi a Secției pentru judecători), se pun sub semnul întrebării nu doar carierele acestor colegi, ci și hotărârile pe care le vor pronunța în viitor. Nu putem nicidecum să acceptăm o astfel de situație. Unii dintre noi am semnalat asta și în cazul numirii inspectorului șef interimar prin OUG, iar Hotărârea din 18 mai 2021 a CJUE a confirmat temerile noastre.
• Opinia majoritară creează un precedent de interpretare periculos și inacceptabil, pentru că, dacă Plenul, prin aceeași majoritate, ar vota, din diverse motive, în sensul că nu dorește organizarea unor alegeri pentru noul CSM, membrii neputând fi obligați să voteze altceva decât le dictează propria convingere, am rămâne cu toții interimari prin propria noastră voință dincolo de durata constituțională a mandatului.
• În afara nelegalei conduceri a ședinței Plenului de azi, Plenul a fost și nelegal convocat raportat la dispozițiile art. 57 din Legea nr. 317/2004 republicată, care, în alin. (1) debutează cu obligația Plenului de a organiza alegeri pentru locul rămas vacant. Interimatul este o chestiune subsidiară, organizatorică, necesară funcționării Consiliului până la refacerea numărului de membri.
• Pentru pregătirea unei astfel de ședințe, este necesară discutarea aspectelor organizatorice în Comisia 1 comună, având în vedere dispozițiile Legii nr. 317/2004 și ale Regulamentului vizând această chestiune (art. 33 din Regulament reglementând expres aplicarea acestuia și pentru desemnarea candidaților în situația în care devine vacantă o funcție de membru ales în Consiliul Superior al Magistraturii). Președintele al cărui mandat a expirat nu a respectat nici dispozițiile privind pregătirea Plenului.
• Mai mult decât atât, un interimar, la rândul său, poate fi numit doar cu acceptul său, fiind vorba despre un rest de mandat și este nevoie de discutarea acestui aspect organizatoric în ședința pregătitoare a Plenului pentru alegeri. Din materialul pus la dispoziția membrilor Plenului, nu rezultă existența acestui acord”.
• Majoritatea din Plen a dovedit încă o dată că interpretarea legii este conjuncturală, apreciind că nu e nevoie de hotărârea Plenului dacă nu a fost cvorum, ci este suficient actul administrativ al președintelui.
• Gestul nostru este menit să readucă normalitatea și legalitatea în funcționarea Consiliului”.

„O nesocotire a dispoziţiilor constituţionale şi legale în vigoare”

Într-o analiză pentru juridice.ro, intitulată „Inovația <

> al Consiliului Superior al Magistraturii – de la seducția salvării la eșecul și decăderea instituțională", și judecătoarele Gabriela Baltag şi Evelina Oprina au explicat de ce au boicotat ședințele CSM.

Cele două judecătoare spun că situaţia interimatului asigurat de preşedintele în funcţie Bogdan Mateescu până la data de 6 ianuarie 2022, consfinţită prin hotărârea plenului din 16 decembrie 2021 „reprezintă în realitate o nesocotire a dispoziţiilor constituţionale şi legale în vigoare, hotărârea plenului echivalând în mod practic cu prelungirea sau reînnoirea mandatului unui fost preşedinte CSM”:

• Potrivit art. 133 alin. (3) din Constituţia României, “Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraţii prevăzuţi la alineatul (2) litera a)”.

„Se observă, aşadar, că textul constituţional interzice repetarea mandatului de preşedinte de către acelaşi membru CSM, care nu poate deţine această funcţie mai mult de 1 an, orice alt mecanism care ar conferi posibilitatea exercitării din nou de către un fost preşedinte CSM a acestei funcţii reprezentând o încălcare a voinţei legiuitorului constituant.

Spiritul Constituţiei şi legii în sensul ca mandatul de preşedinte CSM să fie de 1 an a constat tocmai în prevenirea luptelor interne pentru putere şi a abuzului de putere”, spun cele două judecătoare.

Miza conducerii CSM în 2022

Miza conducerii CSM în 2022 este importantă: expiră mandatele președintelui instanței supreme și șefului Inspecției Judiciare și se schimbă întreaga componență a CSM, aleasă pentru un mandat de 6 ani, iar rolul președintelui Consiliului este esențial.

Alegerile din CSM au avut loc ]n 16 decembrie pe fondul scandalului legat de excluderea din magistratură a judecătorului Cristi Danileț, printr-o decizie a Secției pentru judecători. În aceeași ședință, CSM a sancționat disciplinar cinci judecători de la Curtea de Apel Constanța care au judecat dosare cu nume grele și au criticat modificările aduse de CSM legilor justiției.

CITEȘTE ȘI: Candidaturile judecătoarelor Andrea Chiș și Gabriela Baltag la șefia Consiliului Superior al Magistraturii, respinse / Bogdan Mateescu s-a autopropus și rămâne șef CSM și după 6 ianuarie, până la noi alegeri