De ce este război între Armenia și Azerbaidjan – Istoricul relațiilor dușmănoase dintre cele două țări
Cu greu poți găsi pe planetă două țări care au relații mai reci decât Armenia și Azerbaidjan. Cele două state au purtat și două războaie în ultimii 30 de ani, iar azerii au devenit tot mai influenți și mai puternici în ultimii ani. De unde a pornit totul și cum s-a schimbat balanța puterii?
Armenia și Azerbaidjan, câteva diferențe esențiale
Armenia are o suprafață de 30.000 kmp și 3 milioane de locuitori. Azerbaidjanul are 87.000 kmp și o populație de 10 milioane. PIB-ul este în ambele țări de aproximativ 4.000 dolari/locuitor.
La atracții turistice, Armenia stă mult mai bine, fiind cunoscută pentru mănăstirile construite acum peste 1.500 de ani, pentru canioane, pentru vârfuri de peste 4.000 de metri, pentru un lac superb și pentru coniacul de foarte bună calitate. Dată fiind instabilitatea din zonă, puțini turiști ajung în Armenia.
Armenia este o țară cu populație majoritar creștină, în timp ce Azerbaidjan este țară musulmană. Ambele au făcut parte din URSS până în 1991, iar după destrămarea Uniunii, relațiile dintre cele două țări au devenit dezastruoase. Neînțelegeri existau încă din anii ’80 între cele două – pe atunci – republici sovietice.
Armenia are capitala la Erevan, în timp ce Baku este capitala Azerbaidjanului, oraș în care s-a investit mult în ultimul deceniu. Baku a găzduit concursul Eurovision în 2012, finala Europa League în 2019 și câteva meciuri de la Euro 2020 (campionatul european ținut în 2021).
Azerbaidjan, condusă de dictatorul Ilham Aliev, este o țară influentă în regiune, iar în iulie a semnat un memorandum de înțelegere cu UE pentru a dubla până în 2027 exporturile de gaze naturale către UE, țara fiind privită ca o alternativă viabilă la Rusia.
Armenia este mai apropiată de Rusia, țara care a mediat conflictul dintre cele două state și are relații și cu Azerbaidjanul. Azerbaidjan este foarte apropiată de Turcia, de la care a cumpărat și arme în ultimii ani, și are armată mai mare și mai dotată decât Armenia.
Analiștii politici spun că Azerbaidjanul vrea să profite acum de faptul că Rusia are probleme în Ucraina, unde s-a prăbușit frontul din zona Harkov, și deci Federația Rusă nu va putea interveni viguros pentru a media conflictul.
Azerii mai speră și că sprijinul internațional pentru Armenia va fi mult diminuat față de 2020, dat fiind că Armenia este privită ca aliat apropiat al Rusiei. În plus, UE are nevoie de gazul azer, iar Rusia transportă prin Azerbaidjan diverse materii prime pentru alte țări din Asia Centrală. Azerbaidjanul, deși este o țară mică, știe că are un rol strategic tot mai consistent.
Nagorno-Karabah, o problemă veche, dar fără rezolvare clară
Miezul problemei ține de celebra regiune Nagorno-Karabah care este parte a Azerbaidjanului, dar este populată majoritar de armeni. Sovieticii, ca parte a tacticii de a diviza populațiile, pentru a le supune mai ușor, au creat regiunea autonomă Nagorno-Karabakh pe teritoriu azer, acum aproape un secol, deși 95% dintre locuitori erau armeni.
Problemele au început în 1988, când URSS deja nu mai controla cu fermitate toate teritoriile îndepărtate de Moscova, iar autoritățile din Nagorno-Karabah doreau o uniune cu RSS Armeană de atunci, declarându-și independența față de RSS Azeră. În 1991, atât armenii, cât și azerii, au obținut independența, iar cele două țări au trecut la lupte sângeroase.
Cel mai grav conflict dintre cele două state a fost războiul din perioada 1992-1994, care a făcut undeva între 20.000 și 30.000 de morți. În urma acelui război, Armenia a obținut controlul asupra regiunii Nagorno-Karabah și a ocupat și 20% din teritoriul azer din zona enclavei. Aproape un milion de oameni au trebuit să părăsească zonele unde trăiseră toată viața.
După 1994 au mai fost confruntări dese între cele două țări, cea mai gravă fiind în 2016, când au fost patru zile de lupte. Nagorno-Karabah a rămas parte a statului azer, însă era guvernată de separatiști pro-armeni susținuți de guvernul de la Erevan.
Războiul din 2020 și influența azeră crescută
Cele mai grave lupte de după 1994 au fost în toamna lui 2020, când războiul dintre cele două state a durat șase săptămâni, după ce atacurile au fost declanșate de azeri, cu artilerie, rachete și drone. Față de războiul din prima parte a anilor 90, cel din 2020 s-a desfășurat cu tehnică de luptă mult mai modernă, dronele azerilor fiind extrem de eficiente.
Peste 7.000 de oameni au murit în războiul din 2020, iar Azerbaidjanul a obținut teritorii importante care fuseseră controlate de Armenia în ultimii 25 de ani.
Mulți au spus că medierea condusă de Rusia nu a fost eficientă și nu a pus bazele păcii în regiune. În prezent, Rusia este prinsă în războiul din Ucraina, unde suferă pierderi mari, astfel că nu poate dedica resurse suficiente conflictului dintre Azerbaidjan și Armenia.
Înțelegerea din 2020 prevedea ca Rusia să trimită trupe de menținere a păcii în Nagorno-Karabah, pentru a exista cât de cât un control asupra viitoarelor confruntări.
Armenia a ieșit slăbită din conflictul încheiat în noiembrie 2020, iar azerii știu că sunt într-o poziție de forță și vor să obțină mai mult teritoriu și doresc și o legătură rutieră și feroviară către Nahicevan, o enclavă azeră, înconjurată de teritoriu armean, turc și iranian. Regiunea Karabah a rămas sub un foarte fragil control al armenilor, dar și cu trupe ruse de menținere a păcii.
Surse: Washington Post, The Economist, BBC, New York Times, Reuters
INTERVIURILE HotNews.ro