Press report: ​​MAE refuză să spună dacă România a utilizat softuri de spionaj. Urbanism românesc: 1.000 de apartamente în Miroslava pe străzi de 4 m lățime. Mituri desființate despre cum să-ți protejezi banii. Brand uriaș al industriei românești aproape de faliment

​Ministerul Afacerilor Externe refuză să spună dacă România a utilizat softuri de spionaj ●Un procuror îl acuză pe șeful IPJ Vâlcea de obstrucționare după ce a stopat o percheziție ●Urbanism românesc: 1.000 de apartamente în Miroslava pe străzi de 4 m lățime ●Operațiunea cartea. O mână de oameni se încăpățânează să salveze o librărie, sufletul micului oraș Băile Herculane ●Mituri desființate despre cum să-ți protejezi banii: Și aurul se devalorizează, iar titlurile de stat nu mai bat inflația ●Artistul e bine-mersi ●Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București ● Jocul MAI de-a „democrația și transparența” în gestionarea documentelor istorice ●Misterioasa literă J și originile ei neînchipuit de noi ●Brand uriaș al industriei românești aproape de faliment. Fabrica are 111 ani și tocmai s-a închis ●Decanul Facultății de Drept a Universității București: “Finanțarea învățământului universitar este profund vicioasă”

​Ministerul Afacerilor Externe refuză să spună dacă România a utilizat softuri de spionaj. Comisia PEGASUS suspectează toate statele UE că au folosit spyware

Ministerul Afacerilor Externe a refuzat, la solicitarea Context.ro, să spună dacă instituțiile din România au cumpărat sau utilizat softuri de spionaj. MAE a colectat răspunsurile unui chestionar trimis de o comisie de anchetă a Parlamentului European în legătură cu utilizarea softurilor de spionaj de instituțiile din țara noastră. Un raport preliminar și o investigație jurnalistică arată că sunt indicii puternice că o variantă a unui spyware a fost utilizată și în România. „Nu avem toate datele pentru că nu le-am primit de la statele membre, dar putem să spunem cu siguranță că sunt folosite în toate țările UE”, a declarat pentru Context.ro Sophie in ‘t Veld, raportorul comisiei PEGA care anchetează la nivel european acest fenomen, scrie Context.ro.

Un procuror îl acuză pe șeful IPJ Vâlcea de obstrucționare după ce a stopat o percheziție

Publicația „Captura.ro” dezvăluie o rețea de interese formată din oameni de afaceri și polițiști din Vâlcea care acționează pentru protejarea unor firme de procesare a lemnului. Comisarul-șef Dumitru Daraban este acuzat că a oprit o percheziție la sediul unei societăți. Un camion care aparține finului de cununie al lui Daraban transporta 220 de arbori fără acte.

„Câteva grupări influente în zonă, protejate de șefii poliției județene și implicate în tăieri ilegale de arbori, au fost luate la rând săptămâna trecută cu percheziții matinale, controale mixte și acțiuni nocturne de flagrant.

Ancheta vizează companii forestiere importante într-un județ afectat cronic de fenomenul tăierilor ilegale, iar descinderile de amploare se deruleaƶă în cadrul a două dosare penale (736/P/2022 și 777/P/2022). Ambele sunt instrumentate de Ionel Bușe, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brezoi, scrie PressHub.

Urbanism românesc: 1.000 de apartamente în Miroslava pe străzi de 4 m lățime. Valea Adâncă, de aici nu se mai iese!

Un proiect imobiliar de la Miroslava, aprobat prin PUZ săptămâna trecută, este puternic contestat de sute de familii din satul Valea Adâncă. Oamenii spun că presiunea în zonă, pe străzile înguste și fără trotuare, va fi uriașă. „N-avem nimic cu dezvoltatorul, este dreptul lui să-și facă acolo cartier. Noi avem ceva cu Primăria Miroslava, care nu dezvoltă infrastructura necesară. Am fost la consultări pe acest proiect, nu ne-a ascultat nimeni, ca să vedem apoi în proiectul de hotărâre că am fost de acord cu noul cartier”, spun aceștia.

Ar urma să apară peste 900 de apartamente, ceea ce în practică înseamnă cel puțin 1.000 de mașini care să circule pe străzi de 4 metri lățime și pe câteva sensuri unice ce vor bulversa tot traficul. Este o singură soluție pentru problema din Miroslava, dar prea curajoasă pentru a fi asumată politic: Primăria poate impune retragerea gardurilor de la toate proprietățile de pe străzile importante, scrie ReporterIS.

Operațiunea cartea. O mână de oameni se încăpățânează să salveze o librărie, sufletul micului oraș Băile Herculane

O campanie de donații inițiată de comunitate ar putea opri de la închidere singura librărie, veche de aproape jumătate de secol, din orașul Băile Herculane.

Situația are toate ingredientele pentru a deveni un thriller fantastic, fiindcă cel puțin cadrul, personajele și intriga (quest-ul) ne duc într-acolo: e vorba de o librărie veche forțată să se închidă, într-un oraș uitat dintr-un capăt de Românie, care obișnuia să strălucească în urmă cu 100 de ani, fiindcă era o destinație imperială.

Cei care se luptă acum să păstreze deschisă singura librărie din orașul Băile Herculane, se luptă, de fapt, cu timpul și cu istoria, dar și cu lipsa de vocație a celor care administrează patrimoniul construit și spiritual al unei comunități, scrie PressOne.

Mituri desființate despre cum să-ți protejezi banii: Și aurul se devalorizează, iar titlurile de stat nu mai bat inflația

Într-o perioadă cu o inflație care bagă mâna până la cot în buzunare, românii încearcă să caute cele mai sigure metode prin care să-și protejeze economiile. Cu toate că aurul sau titlurile de stat sunt adesea văzute ca fiind cele mai sigure metode să-ți păstrezi banii, Adrian Codirlașu, vicepreședintele CFA România, explică de ce nu există active care să nu fi fost afectate de inflație și cum poți să-ți protejezi bugetul de scumpiri.

Valoarea aurului a scăzut anul acesta, la momentul de față înregistrând o valoare de 1.711 de dolari pe uncie, față de 1.848 dolari/uncie cât valora acum un an. Cu toate că acest activ este considerat unul dintre cele mai sigure într-o perioadă de volatilitate, Adrian Codirlașu explică cum a scăzut acesta și cum nicio investiție nu e sigură în inflație, scrie Wall-Street.ro.

Artistul e bine-mersi

Chiar şi astăzi, cînd artistul a învăţat bine cărările care duc direct la rentabilitatea economică, dacă top-modelul unei familii burgheze are proasta inspiraţie de a spune la masă că vrea să cerceteze altarul cu nu ştiu ce actor, pictor sau poet, inima genitorului său are şi ea neplăcutul prilej de a se preschimba subit în cord. Şi asta din pricina unei duble neînţelegeri, la fel de romantice. Nubila aspirantă la celebritatea Lindei Evanghelista, în cazul, foarte probabil, că nu-i chiar căpiată de amor, se uită la artist ca la marea ei şansă de a fugi din opulenta, confortabila, dar şi plicticoasa bulă financiară în care trăieşte.

Calculul ei, fundamental eronat şi definitiv inocent, este acela că artistul o va transporta direct în lumea ficţiunii ideale, acolo unde oamenii levitează şi se interpătrund ca umbrele, bilanţurile contabile încetează, iar metabolismul este şi el abolit. Că, la adăpostul bărbii lui stufoase, ori pe lîngă viguroasa coadă amenajată la ceafă, se va termina definitiv cu socotelile, cu pisălogeala administrativă şi cu scandarea zilnică a conturilor bancare, scrie Syntopic.ro.

Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București

Casa lui Carol Gagel, un palat mediteranean cu elemente de arhitectură gotic-venețiană, se află la intersecția străzii Doctor Lister cu strada Carol Davila. De fapt, nu trebuie să știi adresa ca să-l găsești. Te găsește el. Într-o plimbare prin Cotroceni, clădirea monument istoric atrage privirea, din orice parte ai veni. Călătoria noastră prin Bucureștiul clădirilor cu arhitectură mediteraneană se oprește astăzi la Palatul Domnului Gagel.

Pentru prima dată publicăm documente istorice care dovedesc cum a fost construit imobilul, pentru cine și de către cine, datorită d-lui Mădălin Ghigeanu, arhitectul care a cercetat în arhive și a identificat 450 de imobile mediteraneene în București. Mai jos, la Make Bucharest Great Again, veți descoperi un proiect excepțional, un Palat emblematic pentru arhitectura mediteraneană a Bucureștiului, opera a doi mari arhitecți, prea puțin cunoscuți pentru cât de minunat au construit, scrie B365.ro.

Jocul MAI de-a „democrația și transparența” în gestionarea documentelor istorice

Luni, 7 noiembrie 2022, la sediul Ministerului Afacerilor Interne a avut loc o întâlnire a ministrului Lucian Bode cu alți oficiali din minister, inclusiv din Arhivele Naționale ale României (ANR), dar și din Arhivele Diplomatice, Biblioteca Națională, institute și centre de cercetare, cu istorici etc.

S-a încercat rezolvarea unei probleme create chiar de structurile MAI în urmă cu aproape șase luni. Este vorba de interzicerea accesului la documentele clasificate – create în secolul XX de diverse regimuri politice, de la cele liberale până la cele dictatoriale și totalitare, deținute în depozitele Arhivelor Naționale și care fuseseră accesibile din 2007 încoace.

Pe site-ul MAI a apărut un comunicat din care aflăm că Ministerul, cu structurile sale componente, inclusiv ANR, ar avea un mare interes să soluționeze problema în discuție „democratic și transparent”, scrie PressHub.

Misterioasa literă J și originile ei neînchipuit de noi

Vom continua incursiunea noastră alfabetică începută ieri cu litera A, cu o literă la care nu vă așteptați. Nu de alta dar, dacă știți ce urmează, dispare surpriza. Așadar, nu vom vorbi nici despre litera B, nici despre litera Z, cele la care probabil vă așteptați să fie asociate cu A. De fapt, despre istoria zbuciumată a literei Z am mai scris noi pe aici, ba chiar am avut și un articol amplu, deci nu o reluăm că ni s-a acrit de ea. Mai bine o să vă dăm link-ul din nou. În concluzie, azi vorbim despre litera J.

Știați voi că litera J este ultima din alfabetul latin? În sensul că a fost ultima adăugată acolo? Da, fix așa a fost. În fapt, litera J este așa nouă, că unii nici azi nu sunt în stare să o pronunțe cum trebuie. Ia luați voi un spaniol de guler și cereți-i să pronunțe clar, frumos, pe litere, numele propriu „Jorje”! Pot să-l și bați, că nu o să îi iasă. Dar voi să nu îl bateți, lăsați-l să plece, ați demonstrat ce era de demonstrat, scrie Pictofapte.

Brand uriaș al industriei românești aproape de faliment. Fabrica are 111 ani și tocmai s-a închis

Compania Clujana și-a oprit activitatea, după 111 ani de existență. Fabrica înființată la Cluj încă din 1911 se află în proprietatea Consiliului Județean Cluj, care deține 93,4412% din acţiunile Clujana.

Totuși, instituția județeană nu a găsit în ultimii 30 de ani cele mai bune soluții pentru redresarea companiei, care a cunoscut inclusiv insolvența și s-a aflat de mai multe ori pe buza prăpastiei.

În schimb, președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, spune că instituția pe care o conduce nu este proprietara fabricii.

„Noi nu suntem proprietarii fabricii. Am primit pe vremea acelei privatizări de la Fondul Proprietatea în custodie niște acțiuni Clujana. Nu suntem acționari majoritari, practic nu suntem proprietari, Statul în ansamblu este acționar. Practic, Statul prin Ministerul Finanțelor Publice este acționar, noi avem doar dreptul de proprietate asupra clădirilor, fabrica în sine a rămas una în regim privat, a funcționat după regulile economiei de piață”, a declarat Alin Tișe, scrie Adevărul.

Problemele romilor și politica struțului

Percepția românilor față de romi este în mod constant negativă și se datorează și faptului că presa prezintă opinii ostile la adresa lor ale unor persoane publice, inclusiv ale unor politicieni.

La recensământul populației și locuinței din 2022, datele parțiale ale Institutului Național de Statistică arată că doar aproximativ 600.000 de persoane s-au identificat ca aparținând etniei rome. Sociologii susțin însă că numărul acestora este de aproximativ două milioane și că cei care își ascund etnia o fac pentru a se proteja de stigmatul societății. Discriminarea romilor se manifestă mai ales în rândul copiilor, cu consecințe de lungă durată, scrie DW.

Toți producătorii de energie vor fi obligați să vândă, până în martie 2025, electricitatea la prețul de 450 lei/MWh.

Reglementarea pieței de energie electrică va impune tuturor producătorilor să vândă energia doar către Operatorul pieței de energie electrică OPCOM la 450 de lei/MWh, iar acesta să o revândă, la același preț, furnizorilor, distribuitorilor și Transelectrica, proporțional cu prognoza de consum a fiecăruia. Mecanismul va fi în vigoare până în primăvara anului 2025. Așa apare într-un draft de Ordonanță de Urgență consultat de noi, care mai poate fi modificat desigur între timp.

Toți producătorii de energie electrică ce au capacități de producție mai mari de 10 MW, inclusiv producătorii din surse regenerabile care primesc certificate verzi, sunt obligați să vândă energia electrică, până la 31 martie 2025, prin așa zis-ul mecanism de achiziție centralizată, potrivit draftului consultat de noi, scrie Economica.net.

Decanul Facultății de Drept a Universității București: “Finanțarea învățământului universitar este profund vicioasă. Nu contează absolut deloc că o universitate produce 50% dintre cei admiși în profesia de magistrat și că o alta nu produce niciunul”

Avocatul și profesorul Răzvan Dincă, decanul Facultății de Drept a Universității București, critică modul în care este finanțat învățământul superior de stat din țara noastră. “Nu există criterii de merit profesional nici măcar atunci când, din cauza structurii profesiilor pentru care se pregătesc absolvenții, ele sunt ușor de cuantificat și verificat. Nu contează absolut deloc că o universitate produce 50 % dintre cei admiși în profesia de magistrat și că o alta nu produce niciunul. Dacă au fiecare câte 300 de studenți la zi, ele primesc aceeași bani de la stat” – a declarat, într-un interviu pentru Justnews, decanul Facultății de Drept a Universității București, care ne-a prezentat și scurt un bilanț făcut la jumătatea mandatului său de 4 ani.

În privința pensiilor și salariilor magistraților, Răzvan Dincă este de părere că veniturile acestora nu trebuie să expună nici la pauperitate, nici la frustrare. El a exemplificat cu situația unui dosar în care valorile financiare disputate sunt enorme. Un astfel de litigiu va genera probabil și un uriaș onorariu avocațial, iar modul în care magistratul se apropie de caz nu ar trebui să fie umbrit de comparația dintre salariul său și onorariul avocatului, a detaliat profesorul Răzvan Dincă necesitatea și justețea existenței unor venituri mari în cazul magistraților, scrie JustNews.ro.