Noua OUG 13: Sintagma care dezincriminează și mai mult abuzul în serviciu și despre care nimeni nu a vorbit. Fostul șef al DNA: Cred că scopul este ca această infracțiune să nu mai existe

Fostul șef al DNA Crin Bologa atrage atenția că în amendamentul care instituie un prag de 250.000 de lei pentru incriminarea abuzului în serviciu există o sintagmă care ar dezincrimina parțial, încă o dată, infracțiunile de abuz și neglijență în serviciu. Proiectul votat miercuri de senatorii PSD, PNL și UDMR ar pune în pericol atât activitatea organelor de urmărire penală, inclusiv a DNA, prin reducerea competenței, dar și drepturile cetățenilor, a declarat pentru HotNews.ro fostul șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Proiectul care învie OUG 13 votat miercuri de senatori include, pe lângă pragul valoric de 250.000 de lei pentru abuzul și neglijența în serviciu, alte două modificări cu impact:

• abuzul în serviciu și neglijența în serviciu sunt infracțiuni doar dacă provoacă „o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice”;
• comiterea abuzului în serviciu „cu știință”.

Aceste noțiuni nu există în forma actuală a Codului Penal.

Amendamentele introduse în proiect de senatorii PSD, PNL și UDMR:

Pentru abuzul în serviciu:

• „Fapta funcționarului public care, cu știință, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea puterea de lege ori îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă mai mare sau egală cu 250.000 de lei ori o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.

Pentru neglijența în serviciu:

• „Fapta funcționarului public care, din culpa, in exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevazut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanța de urgenta a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori ii îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ și prin aceasta cauzează o paguba mai mare sau egala cu 250.000 lei ori o vătămare grava a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă”.

„Cum dovedești vătămarea gravă, ce faptă ar trebui să fie ca să se considere vătămare gravă?”

Crin Bologa, care în luna februarie și-a încheiat mandatul la șefia DNA și apoi s-a pensionat, atrage atenția că noțiunea de „vătămare gravă” nu este definită în Codul penal, astfel că va lăsa loc de noi interpretări ale legii:

• „Avem, ca noțiune, „consecințe desosebit de grave”, dacă se produce o pagubă de peste 2 milioane de lei, aceasta fiind definită în Codul penal, dar nu avem definită noțiunea de „vătămare gravă”, iar aici va apărea subiectivismul.
• Pot apărea diferite opinii – un procuror apreciază că o anumită faptă a produs vătămare gravă, altul va aprecia că nu a existat o vătămare gravă. Aceeași situație va fi și în instanță.
• Dacă va rămâne așa, va fi sancționată penal doar vătămarea gravă. Cum dovedești vătămarea gravă, ce faptă ar trebui să fie ca să se considere vătămare gravă?
• De exemplu, inculpații în dosarul Colectiv (n.r. – în care a fost condamnat fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone) au fost trimiși în judecată pentru fapte cu consecințe deosebit de grave, iar instanța a schimbat în apel încadrarea juridică, pentru că legea nu prevedea și situația în care se înregistrează persoane decedate, ci doar pagube de peste 2 milioane de lei.
• Trebuie văzut și în funcție de persoană, pentru că pentru o persoană fizică un act al unui funcționar public poate să producă consecințe dezastruoase, iar pentru o alta, nu. Aceeași situație, și în cazul persoanelor juridice – altele sunt consecințele pentru o multinațională, altele pentru o firmă mică.
• Legea trebuie să fie foarte clară și nu să lase loc de interpretări subiective”.

„O altă dezincriminare parțială a abuzului în serviciu”

Procurorul consideră că o astfel de prevedere ar însemna o reducere și mai mare a impactului abuzului în serviciu și încă o dezincriminare parțială a abuzului în serviciu. Asta, pe lângă încercarea de dezincriminare a abuzului în serviciu prin introducerea acestui prag valoric și pe lângă dezincriminarea parțială în urma deciziei Curții Constituționale din 2016.

• „Introducerea acestei noi sintagme nu înseamnă decât o altă dezincriminare parțială a abuzului în serviciu.
• Încet, încet, se mutilează această infracțiune și cred că scopul este ca abuzul în serviciu să nu mai existe”, spune procurorul Bologa.

El a explicat că existența acestei încadrări, abuz în serviciu, mai ales ca infracțiune asimilată faptelor de corupție, a permis Direcției Naționale Anticorupție ca acolo unde nu s-a putut dovedi, de exemplu, darea și luarea de mită, dar s-a dovedit paguba și folosul cuvenit, să trimită în judecată conducători de instituții publice locale și centrale. „Dacă abuzul în serviciu se dezincriminează parțial, puțin câte puțin, DNA rămâne, încet, încet fără competențe”.

„O condiție suplimentară”

În ceea ce privește introducerea sintagmei „cu știință”, Bologa spune că aceasta este o condiție suplimentară pentru organele de cercetare penală:

• „Noi trebuia să îi demonstrăm unui director sau unui primar că el a știut ce face, că el a prevăzut consecința faptelor sale și că a acceptat sau a urmărit asta.
• Procurorii trebuie să demonstreze asta când trimit în judecată persoanele cercetate, însă prin acest amendament se vine cu o condiție suplimentară pentru procuror, în dovedirea faptei.
• Nu este însă un amendament de neglijat, atât timp cât apare o condiție suplimentară introdusă de legiuitor”.

„Și 9.000 de lei ca prag pentru incriminare este mult”

Fostul șef al DNA consideră că este mare și pragul de 9.000 de lei pentru incriminarea abuzului în serviciu, propus de ministrul Justiției și că acesta ar trebui să fie modic. De exemplu, la nivelul salariului minim net pe economie – 1.263 de lei.

• „CCR, în anii trecuți, s-a transformat de câteva ori în organ legiuitor, ori aici este rolul Parlamentului. Dacă toți acceptă această cerință a CCR, de impunere a unui prag, acesta ar trebui să fie modic.
• Eu consider că și suma de 9.000 de lei este mare. Gândiți-vă la o persoană fizică care suferă din cauza abuzului unui funcționar și i se produce o pagubă mai mică de 9.000 de lei și nu poate apela la organele statului și trebuie să își angajeze avocat, să meargă pe cale civilă.
• Nu înțeleg de ce organul legiuitor este empatic doar cu persoanele cercetate, nu și cu victimele infracțiunilor. Norocul nostru ca stat este Comisia Europeană și mecanismul rule of law”, a mai afirmat pentru HotNews.ro fostul șef al DNA, care consideră că nu a existat niciun criteriu atunci când a fost propus acest prag.

„Cred că au vrut să vadă dacă societatea, sistemul judiciar, sunt amorțite. Și sunt amorțite”

În opinia fostului șef al DNA, ceea ce s-a votat miercuri în senat ar pune în pericol activitatea organelor de urmărire penală și drepturile victimelor infracțiunilor de abuz și neglijență în serviciu, pentru că s-ar dezincrimina și mai mult această infracțiune.

• „Au vrut să vadă dacă societatea este amorțită și, din păcate, este amorțită. Și mă refer și la instituțiile din sistemul judiciar.
• Am fost dezamăgit mai ales de lipsa de reacție a sistemului judiciar. Pe mine mă surprinde cum nu a reacționat la aceste modificări, nu a reacționat nici măcar la instituirea pragului valoric de 250.000 de lei. Este inadmisibil.
• Sunt decizii inclusiv ale CEDO care spun că judecătorii și procurorii nu mai sunt opriți de obligația de rezervă atunci când se modifică legislația care se referă atât la munca magistraților, dar și la drepturile cetățeanului. Magistratul are ca obligație prin lege apărarea drepturilor și intereselor cetățeanului, iar între cetățeni sunt și victime ale infracțiunilor, nu numai autori”, a adăugat Crin Bologa.

Proiectul care învie OUG 13 a plecat de la Ministerul Justiției, pentru a pune în acord Codul penal cu deciziile CCR, ministerul condus de Cătălin Predoiu neinstituind însă un prag, așa cum a cerut Curtea Constituțională.

Miercuri seară, după mai bine de o jumătate de zi de la adoptarea de către Senat a proiectului, Ministerul Justiției a transmis că pentru dezbaterile din Camera Deputaților asupra proiectului de lege privind nivelul pragului la infracțiunea de abuz în serviciu va susține adoptarea de către deputați a unui prag de 9.000 de lei. Instituția condusă de Cătălin Predoiu nu a explicat nici de ce nu a menționat un prag în proiectul inițial și nici cum a ajuns la suma de 9.000 de lei.

La scurt timp, liderii coaliției de guvernare, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, au anunțat miercuri seară că au decis să susțină propunerea Ministerului Justiției privind stabilirea unui prag de 9.000 de lei pentru dezincriminarea abuzului în serviciu, în proiectul adoptat miercuri de Senat și care va merge la Camera Deputaților. Cei doi au făcut anunțul pe Facebook, prin mesaje postate aproape simultan.

Cum este legea acum, ce propunere a avut Guvernul și ce a ieșit din Senat:

Abuzul în serviciu:

Legea în vigoare:

• „Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.

Propunerea Guvernului:

• „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.

Amendamentul senatorilor PSD, PNL, UDMR:

• „Fapta funcționarului public care, cu știință, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea puterea de lege ori îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă mai mare sau egală cu 250.000 de lei ori o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.
• (2) Dispozițiile prevazute la alin. (1) privind condiția ca paguba sa fie mai mare sau egala cu 250.000 lei nu se aplica dacă faptuitorul a mai săvârșit-o infracțiune de abuz in serviciu ori de neglijenta in serviciu într-un interval de 5 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de condamnare.
• (3) Cu pedeapsa prevazuta la alin.(1) se sancționează și fapta funcționarului public care, in exercitarea atribuțiilor de serviciu, ingradește exercitarea unui drept al unei persoane ori creeata pentru aceasta o situație de inferioritate pe temei de rasa, naționalitate, origine etnica, limba, religie, sex, orientare sexuala, apartenenta politica, avere, vârsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infecție HIV /SIDA.

• Amendamentul care reînvie OUG 13, primit pe mail de senatorii puterii după o ședință în cerc restrâns a Coaliției: „Ni s-au pus la dispoziție amendamentele care trebuiau însușite”

• Lista senatorilor care au votat noua Ordonanță 13: Toți parlamentarii PSD, PNL, UDMR, vot „pentru” / AUR s-a abținut

OUG 13 prevedea un prag valoric de 200.000 de lei.

Neglijența în serviciu:

Legea în vigoare:

• „Încălcarea din culpă de către un funcționar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă”

Propunerea Guvernului

• „Fapta funcţionarului public care, din culpă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă”.

Amendamentul senatorilor PSD, PNL, UDMR:

• „(1) Fapta funcționarului public care, din culpa, in exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevazut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanța de urgenta a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori ii îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ și prin aceasta cauzează o paguba mai mare sau egala cu 250.000 lei ori o vătămare grava a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda.
• (2) Dispozițiile prevazute la alin. (1) privind condiția ca paguba sa fie mai mare sau egala cu 250.000 lei nu se aplica dacă faptuitorul a mai săvârșit o infracțiune de neglijenta in serviciu ori de abuz in serviciu într-un interval de 5 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de condamnare.”

CITESTE AICI PROIECTUL DE LEGE ADOPTAT DE SENAT

Două decizii ale Curții Constituționale din 2016 și 2017 prin care au fost admise sesizări privind infracțiunea de abuz în serviciu spun că este nevoie de clarificări în privința actelor care sunt îndeplinite cu încălcarea legii sau nu îndeplinite și că este nevoie de instituirea unui prag valoric.