Va pierde România a doua tranșă de bani din PNRR? Marcel Boloș, despre „cel mai rău” scenariu

Comisia Europeana evaluează încă cea de-a doua cerere de plată prin PNRR, în valoare totală de 2,81 de miliarde de euro și trimisă de Guvernul Ciucă la Bruxelles din decembrie, însă ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Boloș, spune că România nu va pierde niciun leu din tranșa a doua. El admite că au fost „niște probleme de natură tehnică” și că în „cel mai rău caz” o sumă de 140 de milioane de euro va fi suspendată, până la rezolvarea problemelor constatate.

• „Ce pot să vă asigur cu certitudine este că nu vom pierde din cererea de plată doi niciun euro.
• Vor fi cel mult amânați.
• Dacă aceste chestiuni de natură procedurală care nu au treabă cu fondul problemei vor fi percepute de către Comisie ca și un motiv pentru plată parțială atunci 140 de milioane de euro le vom avea suspendate, dar nu pierdute”, a declarat la Europa FM ministrul Marcel Boloș.

Întrebat pe care perioadă ar fi suspendați banii, Boloș a spus că ar fi un termen de 6 luni pentru „corectare”.

În ceea ce privește tranșa a treia de bani prin PNRR, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a mai spus la Europa FM că aceasta depinde de reforma companiilor de stat:

• „Această reformă care se rezumă nu numai la administrarea de patrimoniu, dar și la numirea membrilor în consiliul de administrație va conta de această dată expertiza tehnică a celor care sunt numiți în consiliile de administrație. Din felul în care acești indicatori de perfomanță sunt implementați urmează subvențiile.
• Nu or să fie toate companiile statului care primesc subvenții, dar or să fie companii de stat care înregistrând perfomanță economică fie continuă investițiile în domeniul de activitate pe care îl au sau dacă nu au investiții statul încasează mai mulți bani”.

A doua cerere de plată din PNRR, trimisă Comisiei Europene din decembrie, nu a fost încă aprobată / Ce condiții mai mare de îndeplinit România

Reamintim că a doua cerere de plată prin PNRR a fost trimisă de Guvernul României către Comisia Europeană în 15 decembrie 2022, nefiind aprobată până acum.

Cererea de plată – în valoare totală de 2,81 miliarde euro – vizează 51 de jaloane și ținte, nefiind îndeplinite două dintre jaloane, 129 și 133, în valoare de 143 de milioane de euro, ambele pe Energie.

Conform Ministerului Investițiilor, România a elaborat deja un plan de acțiuni, care include următoarele etape:

Pentru Jalonul 129: Semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW – Responsabil Ministerul Energiei

• 1. Obținerea scrisorilor de confort angajante din partea tuturor beneficiarilor cu care s-au semnat contracte de finanțare;
• 2. Realocarea din PNRR sau alocarea de la bugetul de stat a bugetului necesar încheierii contractelor de finanțare cu cei 2 potențiali beneficiari care nu s-au mai încadrat în bugetul apelului de producție de hidrogen verde;
• 3. Încheierea contractelor de finanțare (cu existența scrisorilor de confort angajante) și cu cei 2 potențiali beneficiari care nu s-au mai încadrat în bugetul apelului de producție de hidrogen verde;
• 4. Derularea auditului de follow up din partea Autorității de audit și rezolvarea oricăror constatări noi sau restante de către Ministerul Energiei;
• 5. Transmiterea de către MIPE la Comisia Europeană a informațiilor și datelor referitoare la îndeplinirea observațiilor COM.

Pentru Jalonul 133: Semnarea contractelor pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată – Responsabil Ministerul Energiei

• 1. Obținerea scrisorilor de confort angajante din partea tuturor beneficiarilor cu care s-au semnat contracte de finanțare,
• 2. Confirmarea existenței unui teren lipsit de sarcini pentru realizarea proiectului CHP din contractul de finanțare încheiat între Ministerul Energiei și Primăria Constanța;
• 3. Încheierea contractului de finanțare (cu respectarea întocmai a prevederilor Ghidului solicitantului) cu Primăria Municipiului Craiova;
• 4. Derularea auditului de follow up din partea Autorității de audit și rezolvarea oricăror constatări noi sau restante de către Ministerul Energiei;
• 5. Transmiterea de către MIPE la Comisia Europeană a informațiilor și datelor referitoare la îndeplinirea observațiilor COM.

Cererea de plată numărul II a fost transmisă de Guvernul României către Comisia Europeană în 15 decembrie 2022.

Procedura de plată presupune parcurgerea următoarelor etape: avizarea interservicii ale CE pentru emiterea avizului pozitiv preliminar; transmiterea cererii de plată la Comitetele de Specialitate ale Consiliului ECOFIN; aprobarea plăţii în Consiliul Uniunii Europene – ECOFIN.

A doua cerere de plată din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este condiţionată de îndeplinirea de ţinte şi jaloane aferente primelor două trimestre din 2022, fiind reglementate aspecte cheie precum decarbonificarea, interoperabilitatea bazelor de date pentru reducerea birocraţiei şi cloud-ul guvernamental.