ARPIM: Bugetul 2024 pune la risc nevoile de tratament ale pacienților români
Cheltuielile pe cap de locuitor pentru sănătate în România au fost cele mai scăzute din UE în anul 2021, conform profilului de țară al României pentru anul 2023, publicat recent de Comisia Europeană.
Cu o valoare de 1.663 EUR, cheltuielile totale pe cap de locuitor pentru sănătate în România au fost mai mici decât jumătate din media UE în 2021. Cheltuielile curente pentru sănătate au reprezentat 6,5% din PIB-ul României, din care aproape 80% din surse publice, se arată în raport. Cu o mică creștere față de raportul anterior, la 75,3 ani, speranța de viață a românilor rămâne la coada clasamentului european, o speranță de viață mai scăzută având doar bulgarii și letonii.
În timp ce starea de sănătate proprie și a familiei reprezintă principala sursă de îngrijorare a românilor (arată un sondaj INSCOP publicat la sfârșitul lunii septembrie), cu 8 procente peste creșterea prețurilor, factorii de decizie dezbat în aceste zile bugetul alocat sănătății pentru 2024, o propunere de buget care nu reflectă în acest moment nevoile reale ale pacienților români.
Din analiza efectuată asupra proiectului de lege privind bugetul de stat pentru anul 2024 precum și din experiența dobândită în anii anteriori, mai ales în anul 2023 care a fost afectat de multiple disfuncționalități de finanțare a medicamentelor și serviciilor medicale, rezultă că acesta nu reflectă nevoile reale ale sistemului de sănătate, cu consecințe negative asupra sistemului, dar și asupra pacienților din România.
“Lipsa investițiilor în sănătate generează pierderi economice semnificative atât pentru populație cât și pentru economia națională. Finanțarea adecvată a sistemului de sănătate nu este doar o cheltuială, ci o investiție în sănătatea și viitorul societății cu un beneficiu de 2 dolari, până la 4 dolari câștigați pentru fiecare dolar investit în sănătate”, a declarat Dan Zaharescu, Director Executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).
În opinia ARPIM, bugetul alocat sănătății este mai mult decât un instrument de prezentare a veniturilor și cheltuielilor, acesta este fundamentul strategic pentru asigurarea sustenabilității sistemului de sănătate, stabilind obiectivele cheie de finanțare și constituind angajamentul autorităților publice de a finanța politicile și strategiile de sănătate asumate în documentele programatice la nivel național și european, cu efect final pozitiv asupra accesului la serviciile de sănătate și asupra indicatorilor stării de sănătate a populatiei din România.
Observațiile ARPIM
- Timpul alocat procesului de transparență decizională nu a permis un proces consultativ și participativ, conform legislației în vigoare, în acord cu Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată în 2013. Implicarea părților interesate în construirea propunerilor de buget este un element fundamental în definitivarea acestuia, bugetul alocat sănătății trebuind să fie aliniat realităților și nevoilor actuale și viitoare ale sistemului de sănătate din România și a pacienților români.
- Chiar dacă sănătatea este declarată ca domeniu-cheie pentru dezvoltarea societății de către autoritățile publice, în realitate, prin proiectul de buget pentru anul 2024, cheltuielile în sistemul de sănătate sunt subestimate, astfel încât să corespundă veniturilor, care sunt limitate de valoarea redusă a subvențiilor de echilibrare programate, nereflectând prioritizarea acestui domeniu esențial printr-o finanțare adecvată.
- Mai mult, din calculele efectuate de ARPIM, finanțarea sănătății din surse publice este estimată la 4,5% din PIB, nemodificată față de execuția previzionată a anului 2023. În termeni absoluți, sistemul de sănătate din România este finanțat deficitar și necesită măsuri suplimentare pentru creșterea finanțării actuale și viitoare, pentru a acoperi nevoile reale ale pacienților.
- În aceste condiții, ARPIM consideră că finanțarea inadecvată și subdimensionată a sectorului sănătății va pune la risc îndeplinirea priorităților strategice pe termen mediu și a principiilor enunțate de Ministerul Sănătății prin documentul sinteză privind politicile și programele bugetare pe termen mediu ale ordonatorilor principali de credite pentru anul 2024 și în perspectiva anilor 2025-2027.
Promisiuni de alocări adecvate
Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), a organizat la final de noiembrie, evenimentul „Sănătatea românilor între speranțe, provocări, investiții și inovație: o viziune europeană”, prin care și-a propus lansarea unor teme de discuție importante, precum: Sănătatea ca investiție: finanțarea sustenabilă a sănătății; Pachetul Farmaceutic European: cum va influența cadrul de acces la tratamente pentru pacienții din România; Inovația salvează vieți: ce medicamente de ultimă generație vor schimba paradigma de tratament în perioada următoare; Vocea pacientului român, pentru o sănătate europeană; Parteneriate strategice pentru sănătatea românilor.
La eveniment au participat, printe alții, Ministrul Sănătății – Prof. Dr. Alexandru Rafila, Ministrul Finanțelor – Marcel Boloș, Președintele ANMDMR – Dr. Farm. Răzvan Prisada, reprezentanți ai Parlamentului European, reprezentanți ai Parlamentului României, voci importante din lumea medicală și a pacienților.
“De departe, investițiile și sumele de bani de alocate pentru sănătate reprezintă investiții în calitatea actului medical pentru că toți ne dorim să avem servicii de cea mai bună calitate. Investind în sănătate și în educație putem să asigurăm servicii moderne”, spunea Ministrul Finanțelor Marcel Boloș, care a subliniat că în 2024 finanțarea adecvată a sănătății va fi o prioritate guvernamentală.