Unde e cel mai bine să locuiești: București, Cluj, Timișoara sau Iași? / Cum își percep localnicii propriul oraș: calitatea aerului, a școlilor și curățenia

Clujenii spun că orașul lor e cel mai fain. Moldovenii spun că la Iași e cel mai frumos, iar bucureștenii, mai orgolioși, spun că în Capitală sunt toate marile mize economice, politice și sociale. Toți au dreptate, dar dacă vrei să oferi un răspuns corect, trebuie să te uiți la mai mulți indicatori. Nu doar la nivelul PIB/capita, ci și la indicele dezvoltării umane sau la indicele de vitalitate. Abia combinarea celor 3 indicatori, plus percepția localnicilor, îți pot oferi o imagine mai aproape de realitate.

Când vine vorba de calitatea vieții, Banca Mondială se raportează la venitul național brut pe cap de locuitor (Metoda Atlas).

Banca Mondială a estimat venitul local brut pe cap de locuitor pentru fiecare localitate din România, folosind o bază extinsă și detaliată de date economice, furnizată de Institutul Național de Statistică. Figura de mai jos include o clasificare a localităților din România folosind această metodologie.

Când desfășurăm doar datele referitoare la orașe, vedem că, dintre cele 319 municipii și orașe mici din România, 9 sunt cu venituri mici (în special orașele mici, cu o populație mai mică de 10.000), 89 sunt cu venituri medii inferioare (majoritatea acestora, cu o populație sub 20.000), iar 153 sunt cu venituri medii superioare (majoritatea, cu o populație mai mică de 50.000). Dintre cele 68 de localități cu venituri mari, majoritatea erau orașe mari, sau făceau parte dintr-o mare zonă urbană funcțională, arată un raport al Ministerului Dezvoltării.

Organizația Națiunilor Unite se raportează la Indicele dezvoltării umane (IDU). Metodologia IDU a fost adaptată la nivel local de către Prof. Dumitru Sandu. Într-un raport întocmit pentru autorități, el a calculat Indicele dezvoltării umane locale pentru toate localitățile din România.

Metodologia clasifică localitățile în sărace, mediu-inferior dezvoltate, mediu-superior dezvoltate și dezvoltate. Figura de mai jos arată o clasificare dinamică, analizând și modul în care a evoluat o anumită localitate de-a lungul timpului (în acest caz, din 2011 până în 2018) – adică nu doar o măsură statică.

În contextul declinului general al populației, demografia este o dimensiune cheie care poate fi utilizată la evaluarea performanței unei localități. O nouă metodologie, elaborată de Prof. Dumitru Sandu, se referă la evaluarea „vitalității populației” unei localități.

Indicele de vitalitate al populației are în vedere mai mulți sub-indicatori: indicele de îmbătrânire (populația de peste 65 de ani împărțită la populația sub 14 ani); indicele de dependență pentru vârstnici (populația de peste 65 de ani împărțită la populația cu vârste cuprinse între 14 și 65 de ani); rata naturală de creștere (nașteri-minus-decese împărțit la populația totală); rata mortalității infantile. Figura de mai jos include Indicele de vitalitate a populației pentru fiecare localitate din România (cu câteva excepții, în cazul în care au lipsit date). Zonele redate cu verde au avut, în general, o performanță demografică pozitivă, la standardele românești, în timp ce cele cu roșu au avut o performanță negativă; zonele cu galben au avut o performanță medie.

Dar, atunci când comparăm orașele sau localitățile, mai trebuie să ne uităm și la alte aspecte:

Cum percep locuitorii calitatea aerului din localitatea lor

60% din populația urbană a României este mulțumită de calitatea aerului din orașele de reședință.

Gradul cel mai ridicat de mulțumire față de calitatea aerului a fost înregistrat în regiunile Moldovei și Dobrogei (75%), iar cea mai scăzută apreciere în regiunea București-Ilfov (34%).

Satisfacția față de calitatea aerului crește odată cu scăderea dimensiunii demografice a localității, de la 34% în București, la 71% în orașele sub 10.000 de locuitori.

Deși doar șase din cele 17 reședințe de județ se poziționează sub media la nivel național, gradul ridicat de insatisfacție măsurat în București și Ploiești alterează media generală a reședințelor de județ cu 10% din total. Astfel, la nivel național urban, media satisfacției înregistrată în reședințele de județ este de 54%, în celelalte municipii 68%, iar în celelalte orașe 70%.

Calitatea aerului nemulțumește în mai mare măsură persoanele cu vârste între 25-44 ani, părinții, în special mamele, persoanele cu studii peste medie, antreprenorii (patroni, sau specialiști pe cont propriu), cu venituri individuale peste 4.000 lei/lună.

Cum percep locuitorii spațiile verzi, parcurile și grădinile din localitatea lor

La nivel național, 66% dintre respondenți s-au declarat mulțumiți de spațiile verzi, precum parcuri și grădini, din orașele în care locuiesc.

Nivelul cel mai ridicat de satisfacție privind calitatea spațiilor verzi a fost înregistrat în regiunea Sud-Est (71%), iar cel mai scăzut în Sud-Muntenia (49%).

În patru municipii reședință, nivelul de mulțumire depășește 80%: Oradea (80%), Drobeta-Turnu Severin (81%), Cluj-Napoca (82%) și Iași (82%); Alexandria este reședința care înregistrează valori sub 40% (respectiv 38% mulțumire).

Persoanele mulțumite de calitatea spațiilor vezi au o probabilitate mai mare de a locui în orașe cu populație între 100.000 – 500.000 locuitori (media mulțumirii 75%), decât în orașe sub 30.000 de locuitori (mulțumire 54%). Locuitorii din reședințele de județ sunt semnificativ mai mulțumiți (68%) decât cei din orașele non-municipii (54%). Persoanele de vârstă medie, 35-44 ani, cu copii mici în întreținere, sunt semnificativ mai nemulțumiți decât tinerii (18-24 ani) și persoanele fără copii în grijă.

Persoane cu educație inferioară sunt mai puțin mulțumite de calitatea spațiilor verzi (58%) decât persoanele cu educație superioară (68%).

Satisfacția față de calitatea spațiilor verzi crește odată cu veniturile, de la 64% pentru cei cu venituri individuale sub 2.000 lei/lună, la 71% pentru cei cu venituri individuale peste 5.000 lei/lună.

Cum percep locuitorii curățenia din localitatea lor

Ponderea celor care se declară mulțumiți de curățenia din orașul în care trăiesc este de 57%. Gradul de mulțumire este mai scăzut în orașele mici, sub 50.000 de locuitori (medie 49%), și București (46%).

Calitatea curățeniei tinde să nemulțumească în mai mare măsură (prin comparație cu media) persoanele cu vârste între 25-44 ani, active, din familii cu copii minori și venituri medii sau sub medie.

Trei localități înregistrează valori ale satisfacției peste 80%: Sinaia (88%), Suceava (84%) și Bicaz (81%). Cinci dintre reședințele de județ, inclusiv Bucureștiul, se află sub media de mulțumire măsurată la nivel național. Sub 40% mulțumire a fost înregistrată în șapte localități, Ploiești fiind singura reședința situată pe ultimul loc (16% total mulțumire).

La nivel regional, Sud-Muntenia se poziționează pe ultimul loc în privința mulțumirii față de curățenia urbană (42%), urmată de București-Ilfov (46%). Ponderea cea mai ridicată de satisfacție a fost înregistrată în Sud-Est (71%), toate celelalte regiuni situându-se în jurul valorii de 63% total mulțumire.

Cum percep oamenii calitatea școlilor din localitatea lor

Aproximativ două treimi din populația urbană (67%) declară un nivel ridicat de satisfacție față de școlile și facilitățile educaționale la care au acces în localitatea de rezidență.

Trei regiuni înregistrează ponderi ale mulțumirii de peste 70%: Sud-Est (72%), Nord-Vest (71%) și Sud-Vest Oltenia (70%). În regiunea București-Ilfov gradul de satisfacție este cel mai scăzut (60%). Mulțumirea tinde să fie mai ridicată în orașele cu populație între 100.000 – 500.000 locuitori (medie 73%) și mai scăzută în orașele sub 30.000 locuitori (62%). Stabilitatea și calitatea resurselor umane din educație pot fi posibile explicații ale acestei diferențe.

În reședințele de județ ponderea celor mulțumiți este, în medie, cu 5% mai mare decât în restul localităților urbane. Mulțumirea tinde să scadă odată cu vârsta: persoanele tinere (18-24 ani) manifestă un nivel de mulțumire (71%) semnificativ mai ridicat decât persoanele cu vârste peste 65 de ani (63%).

Aprecierea calității serviciilor educaționale este mai ridicată în rândul celor cu studii medii-liceu, școli profesionale – 69% și mai slabă la extremele distribuției: persoane cu studii elementare – 62% apreciere, persoane cu studii universitare – 63% apreciere.

Cel mai ridicat nivel de apreciere s-a înregistrat în rândul studenților (69%) și angajaților din mediul privat (68%), iar cel mai scăzut nivel în rândul persoanelor inactive (62%). Persoanele cu venituri individuale între 2.001 – 4.000 lei au declarat un nivel de apreciere mai ridicat decât media (72%).

Respondenții fără minori în întreținere (tineri, elevi, studenți) au tendința de a fi mai mulțumiți decât cei care sunt părinți cu copii la școală.

Trei localități urbane înregistrează o pondere a mulțumirii față de serviciile educaționale de peste 80%: Drobeta-Turnu Severin (86%), Băilești (85%) și Sinaia (82%), ultimele două fiind atipice pentru categoria din care fac parte (centre urbane medii, altele decât reședințele de județ), dând seama de un context local specific. Polul opus al ierarhiei concentrează trei localități urbane care au cumulat o pondere a mulțumirii sub 50%: Caransebeș, Ștefănești și Mihăilești.