Euronews: Ce este Parchetul European? Va contribui el la combaterea corupţiei care implică fonduri UE?

Bruxelles-ul ajunge la o etapă cheie în tentativa de a crea o nouă entitate menită să combată fraudele cu bani ai UE, potrivit Euronews, citat de Rador.

Ce este?

Parchetul European (EPPO), care îşi propune să fie funcţional până în anul viitor, încearcă să remedieze deficienţele celorlalte agenţii ale UE pentru combaterea criminalităţii.

Există deja Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), singura agenţie care poate investiga în mod independent corupţia care implică bani UE.

Dar ea nu îi poate aduce pe cei pe care îi consideră vinovaţi în faţa justiţiei, puterile sale oprindu-se la graniţa fiecărui stat membru.

În loc să lanseze o acuzare în sine, OLAF are dreptul doar să recomande autorităţilor naţionale să investigheze.

Între 2009 şi 2016, doar 44,5% dintre recomandările judiciare ale agenţiei au dus la aducerea de acuzaţii, restul fiind respinse.

Un studiu comandat de Parlamentul European în 2016 a susţinut că fenomenul corupţiei costă ţările UE până la 990 de miliarde de euro pe an, în teermenii pierderilor reflectate în PIB.

Există, de asemenea, Eurojust, care are drept scop îmbunătăţirea cooperării în materie de anchete şi urmăriri penale între ţările UE.

Dar, spre deosebire de EPPO, nu are autoritate asupra ţărilor individuale.

Cum va ajuta EPPO?

Bruxelles-ul declară că agenţia va fi capabilă să investigheze, să judece şi să aducă la judecată infracţiunile împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda gravă transfrontalieră cu TVA.

Există, de asemenea, măsuri de extindere a competenţelor sale pentru a acoperi terorismul transfrontalier, deşi nimic nu a fost cconvenit până acum.

EPPO va avea o structură descentralizată. Vor exista un procuror-şef şi procurori pentru fiecare stat membru participant, toţi la sediul din Luxemburg.

Apoi vor mai exista procurori „delegaţi” care vor lucra în fiecare ţară. Aceştia vor fi însărcinaţi cu efectuarea investigaţiilor şi urmăririlor penale, dar vor fi monitorizaţi în activitatea lor de la sediul central.

Instrumentele procurorilor naţionali pentru combaterea criminalităţii financiare la scară largă, în mai multe ţări, sunt limitate, a declarat OLAF.

Noul procuror al UE va putea să acţioneze repede dincolo de frontiere, fără a fi nevoie de proceduri de cooperare judiciară de lungă durată.

Acest lucru ar trebui să conducă la urmărirea penală mai eficientă şi la recuperarea mai eficientă a banilor fraudaţi.

O astfel de intervenţie este necesară pentru a recupera miliardele făcute de bandele criminale organizate în fiecare an, prin eludarea regulilor naţionale şi europene. În 2015, de exemplu – în plus faţă de frauda în materie de TVA – autorităţile naţionale au raportat fraude la bugetul UE în valoare de aproximativ 638 de milioane de euro.

Carl Dolan, directorul ONG-ului anticorupţie Transparency International UE, a declarat că EPPO este un lucru bun.

Este un răspuns la o problemă din Europa”, a spus el. „OLAF poate face investigaţii privind corupţia şi fraudele, dar nu poate să le urmărească în justiţie.

Despre ce vorbim acum?

Procesul de numire a procurorului-şef al EPPO se încinge.

Laura Kövesi, care a primit laude pentru combaterea corupţiei în România, are un interviu pentru post pe 26 februarie.

Pe parcursul unui mandat de cinci ani în calitate de şef al unităţii anticorupţie din România, ratele de condamnare pentru corupţia la nivel înalt au crescut.

Dar ea a fost demisă din ordinul ministrului român al Justiţiei, Tudorel Toader, care face parte din guvernul condus de social-democraţi (PSD). Liderul partidului şi cel mai puternic politician al României, Liviu Dragnea, a fost acuzat de fraudă de către DNA, în noiembrie 2017.

Kövesi contestă demiterea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi afirmă că acest lucru a determinat Bucureştiul să încerce să îi zădărnicească încercarea de a fi procuror-şef al EPPO.

Ce ţări participă?

22 de ţări au semnat: Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Cehia, Estonia, Germania, Grecia, Spania, Finlanda, Franţa, Italia, Letonia, Lituania, Luxembourg, Malta, Olanda, Portugalia, România, Slovenia şi Slovacia.

Care sunt problemele cu EPPO?

Aţi auzit vechea zicală că o cămilă este un cal desemnat de un comitet, a spus profesorul Dermot Walsh, expert în dreptul penal al UE, la Universitatea din Kent. „Acest lucru este potrivit prin analogie pentru EPPO.

Ceea ce a început ca o structură centralizată coerentă a fost sucit şi răsucit într-un aranjament greoi şi parţial descentralizat. Acest lucru este în mare parte rezultatul compromisurilor care au trebuit făcute pentru a rezolva tensiunile dintre Bruxelles şi statele membre, fără a se pierde conceptul.

Efectul este, totuşi, că este posibil să existe incertitudine, confuzie şi lupte de putere între centru şi autorităţile naţionale în cazuri individuale, ceea ce poate, la rândul său, să ducă la întârzieri, iar cazurile să fie abandonate sau pierdute. De asemenea, va servi la umbrirea funcţionării EPPO, în detrimentul transparenţei şi responsabilităţii”.

Există, de asemenea, probabilitatea unor războaie de uzură între state şi EPPO asupra jurisdicţiei în cazuri individuale. Este probabil ca jurisdicţia sa să se extindă şi la terorism, lucru care va amplifica aceste probleme.

Există o incertitudine legată de relaţia dintre EPPO şi Eurojust şi, mai larg, relaţia dintre investigaţiile/urmăririle penale conduse de EPPO şi cele din statele membre care nu participă la EPPO.