Care sunt cauzele incendiilor din Amazon: Seceta, politicile publice și specula cu terenurile

Perioadele de secetă, fenomenul El Nino și politicile de control arată că defrișările din Pădurea Amazoniană de pe teritoriul Braziliei au cunoscut creșteri și descreșteri în anii recenți, spune un cercetător brazilian, relatează AFP.

Potrivit datelor de la Institutul Național de Cercetare Spațială, o organizație din Brazilia care observă din satelit evoluția pădurii tropicale, din 1988 până în 2008, defrișările sistematice au depășit 11.000 km pătrați pe an, cu vârfuri de peste 20.000 de kilometri pătrați pe an de cinci ori: în 1988, 1995, 2002, 2003 și 2004.

Din 2005, apare o reducere clară de suprafețelor defrișate și, după 2008, defrișările nu au depășit niciodată 10.000 kilometri pătrați, chiar un minim istoric de 4.600 de kilometri pătrați în 2012.

Trendul a fost din nou în creștere în anii recenți: în 2016, 7.500 de kilometri pătrați de pădure au fost tăiați, iar ”estimarea pentru 2019 este de aproximativ 10.000 de kilometri pătrați”, a spus Paulo Moutinho, de la Institutul de cercetare de mediu a Amazonului, o organizație de cercetare non-guvernamentală.

”Înainte de 2005, doi factori au conlucrat: perioadele de secetă provocate de către (fenomenul climatic) El Nino”, responsabil de multiplicarea incendiilor în sezonul uscat, ”și tentativele de explansiune agricolă” pentru a satisface cererea interioară și exterioară, explică el.

Pe parcursul ultimelor trei decenii, fenomenul El Nino a fost calificat ca fiind foarte intens în 1997-1998 și 2004-2006 și de intensitate medie în 2002-2003 și 2009 – 2010.

În 2003 – 2004, a fost de asemenea ”o foarte mare presiune a pieței externe” pentru produsele agricole și ”multă speculă cu terenurile”, a adăugat cercetătorul.

Politici publice

Presiunea a scăzut începând din 2005 și această tendință a fost întărită de implementarea unor politici publice proactive.

Paulo Moutinho citează ”crearea unor arii protejate, campanii împotriva defrișărilor ilegale, cu arestarea celor responsabili de defrișare, crearea unei liste negre cu municipalitățile cu rate mare de defrișare (…) și refuzul creditelor bancare celor care defrișează ilegal”.

El a amintit de asemenea că în această perioadă, în ciuda declinului fenomenului de defrișare, Brazilia ”a crescut producția de carne și cereale” pe terenuri deja utilizate pentru agricultură în regiunea Amazonului.

După o ”creștere graduală” a defrișărilor în anii recenți, venirea la putere în ianuarie a președintelui de extremă-dreapta Jair Bolsonaro, un sceptic în ceea ce privește schimbările climatice și un critic feroce al politicilor de mediu, a condus la ”o schimbare de viziune a guvernului”, cu ”eliminarea politicilor publice pentru combaterea defrișării”, subliniază cercetătorul.

Dacă vara este o perioadă când sunt în general multe incendii pe terenurile deja defrișate, ceea ce produce îngrijorare anul acesta, nu este numărul mare de incendii, ci faptul că ”multe sunt incendii de defrișare”.

”Problema nu este focul, ci originea focului”, spune el.

Peste 80.000 de incendii au fost raportate în Brazilia de la începutul anului 2019, dintre care jumătate (52 la sută) în regiunea amazoniană. Amazonul, care se regăsește în proporție de 60 la sută pe suprafața Braziliei, se extinde de asemenea în Bolivia, Columbia, Ecuador, Guyana Franceză, Guyana, Surinam și Venezuela.