Presa rusă: Puterea din Rusia ar putea folosi imaginile din SUA pentru a-și consolida propria poveste "аnti-mitinguri"

Valul de proteste și de revolte generate de uciderea omului de culoare George Floyd la Minneapolis a surprins Statele Unite. În zeci de orașe este declarată starea de asediu. În trei zile de proteste au fost reținute 1.700 de persoane. În 15 state și în Districtul Columbia al capitalei americane au fost mobilizate forțele Gărzii Naționale. Acesta nu este primul incident petrecut în ultimii ani, în care violența unui polițist, cu motivație presupus rasială, conduce la acțiuni de protest în masă, potrivit Nezavisimaia Gazeta, citată de Rador.

Acum însă, acestea se desfășoară într-o situație fără precedent, creată de pandemia de coronavirus. Incidentul de la Minneapolis a degajat o puternică energie socială negativă, pe care oamenii, afectați de prăbușirea economiei, au acumulat-o în timpul săptămânilor de carantină și de auto-izolare.

Ministerul de Externe al Rusiei a condamnat „manifestarea fărădelegii și violenței nejustificate” de către polițiștii americani și a cerut investigarea asasinării lui George Floyd.

Acest lucru a generat pe Internet un flux de sarcasm: într-adevăr, nici pe departe fiecare asasinare de răsunet petrecută în Rusia nu este investigată cum trebuie, însă și poliția, eufemistic vorbind, nu se comportă întotdeauna în conformitate cu principiile de bază ale ONU. Oricum, autoritățile ruse urmăresc cu atenție protestele americane. Măsurile de carantină au fost introduse pretutindeni. Structura consecințelor economice, inclusiv creșterea șomajului, are, de asemenea, caracter global.

Societatea din multe țări a acumulat aceeași energie negativă și orice eveniment ar putea juca rolul de mecanism declanșator. Autoritățile pot trage din aceasta concluzii diferite. Una ca acesta, de exemplu: în actuala situație de criză, organele de ordine trebuie să se comporte ireproșabil. Niciun caz de violență, niciun fel de rețineri nejustificate, nimic ce ar putea declanșa acțiuni de protest.

Cu toate interdicțiile și restricțiile în vigoare, pandemia nu este un moment în care poliția să-și manifeste asprimea. Acum sunt dificil de legitimat chiar și măsurile justificate. Revoltele reprezintă doar latura radicală a activității de protest, acțiunile în sine sunt susținute în SUA de mii de oameni care ies în stradă și își exprimă indignarea în mod pașnic. Simpatizanții mișcării cer autorităților să facă diferența între „protest”, adică „protest”, și „riot”, adică revoltă, violență stradală.

Este semnificativ de remarcat faptul că, în Rusia, puterea, apelând la propriul electorat, șterge destul de des și în mod cu totul deliberat granița dintre „protest” și „riot”. Ceea ce s-a petrecut în SUA, desigur, ne obligă să ne comportăm cu circumspecție și să ținem cont de contextul social global, supărarea și indignarea acumulate. În același timp, imaginile cu vitrine incendiate și mașini sparte din orașele americane sporesc narativul politic obișnuit al puterii din Rusia.

Acest narativ are două motive principale. Primul: peste tot, inclusiv în Occident, poliția sau Garda Națională recurg la violență față de protestatari, dispersează demonstrațiile, pun în funcțiune bastoanele și gazele. Prin urmare, acest lucru este justificat și în Rusia. Într-o astfel de istorisire nu se ține cont de nuanțe (pe cine bat și pentru ce). Importante sunt dovezile clare – de la Londra, de la Paris, iar acum din orașele americane.

Al doilea motiv este formulat de obicei astfel: „Ce, vreți ca și la noi pe stradă să fie incendiate mașini?” Reacția publicului la aceasta este întru-totul de așteptat. Desigur, nimeni nu vrea revolte. Cu toate acestea, această imagine este atașată artificial la reprezentarea generală despre protest la care fiecare cetățean are dreptul. După aceasta, oricărui protestatar îi este greu să se bazeze pe compasiunea maselor.