Sari direct la conținut

„Sticla acoperea drumul ca gheața. Clădirile erau distruse. Oameni cu ochii pierduți rătăceau pe străzi”. Relatarea unei jurnaliste care a văzut carnagiul din Beirut

HotNews.ro
„Sticla acoperea drumul ca gheața. Clădirile erau distruse. Oameni cu ochii pierduți rătăceau pe străzi”. Relatarea unei jurnaliste care a văzut carnagiul din Beirut

Așteptam în clinica veterinară cu câinele meu în vârstă de doi ani, Brownie, pentru a treia sa consultație în 36 de ore fiindcă febra nu voia să îi treacă și nu avea deloc poftă de mâncare. Un băiat stătea lângă mine cu căței. Apoi, o bubuitură s-a auzit în depărtare, a relatat jurnalista Nadia al-Faour pentru USA Today.

„Părea să fie o explozie dar am mai auzit bombe înainte. Eram la școală la 30 de kilometri distanță când a avut loc explozia care l-a ucis pe fostul premier Rafiq Hariri în urmă cu 15 ani.

Dar asta a fost diferit. Nu eram siguri ce să credem. Apoi a venit a doua explozie, o catastrofică forță enormă care a a izbucnit prin geamurile clinicii părând să vină din ceea ce părea centrul pământului.

Singurul lucru pe care mi l-am amintit din antrenamentele mele pentru zone de luptă a fost să mă arunc la pământ. Am făcut-o dar veterinarul nu. Când am reușit să mă ridic și țin pe picioare, trupul îi tremura iar sângele îi era îmbibat în halatul alb.

Colegii săi au încercat să găsească rana care îi provoca sângerarea dar n-au reușit. Și n-au putut nici să o oprească. Am fugit din clinică, capul și inima pulsându-mi cu putere. Am fost îngrijorată cu privire la veterinar în timp ce mă îndreptam în direcția portului ca un somon care înoată contra curentului.

Toată lumea părea să meargă în direcția opusă. În timp ce ne apropiam de Beirut, nivelul distrugerii creștea. Am făcut stânga înainte de port pentru a evita traficul. Fiecare kilometru pe care îl avansam cu greu ne înfățișa mai mult carnagiu și ambuteiaje.

Sticla acoperea drumul ca gheața. Clădirile erau distruse. Oameni cu ochii pierduți rătăceau pe străzi.

Am ajuns în cele din urmă acasă și am fugit pe scări, căutându-mi celălalt câine, un ciobănesc german bătrân numit Loulou. Nu era acolo. Am văzut-o printr-un geam spulberat de explozie. Sărise șase etaje către moarte din cauza șocului.

Cele trei pisici ale mele erau și ele risipite în toate părțile. Una se ascundea după frigider, alte două sub pat. Niciuna nu avea curajul să iasă de unde se ascundea.

Ce altceva mai poate aduce anul acesta crud? Cum se va vindeca Beirutul din teribilul preț pe care l-a plătit în urma exploziei? Dintr-o catastrofă care l-a făcut de nelocuit?

Îmi va fi dor de Loulou în timp ce mă plimb pe străzile unui oraș distrus în săptămânile următoare. Ea a făcut trăitul într-o distope suportabil.

Cel puțin unul din animalele mele se simte mai bine. Explozia pare să fi speriat febra afară din Brownie. El se simte mai bine și își caută în zadar partenera de joacă.”

Citește și:

Alegeri 2024: Vezi aici prezența și rezultatele LIVE pe hartă și grafice interactive.
Sondaje, Comparații, Informații de la celelalte alegeri. Toate datele esențiale pe alegeri.hotnews.ro.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro