Sari direct la conținut

Cresc presiunile în UE pentru ca sancțiunile contra Rusiei să treacă de ultimul tabu: ”Credibilitatea Occidentului este în joc”

HotNews.ro
Cât timp vom mai cumpăra petrol de la ruși?, Foto: Dreamstime
Cât timp vom mai cumpăra petrol de la ruși?, Foto: Dreamstime

Uniunea Europeană ar trebui să intensifice sancțiunile împotriva Rusiei pentru a viza sectorul său energetic profitabil, au declarat luni, la Bruxelles, miniștrii de externe din Lituania și Irlanda.

Încercând să forțeze o retragere militară rusă din Ucraina, Uniunea Europeană și aliații săi occidentali au impus deja o serie de sancțiuni, inclusiv înghețarea activelor băncii centrale rusești.

Criza umanitară din orașul portuar Mariupol, unde locuitorii sunt asediați și bombardați, având puțină hrană, apă și energie electrică, crește presiunea asupra liderilor europeni pentru a înăspri sancțiunile împotriva Moscovei.

Ruperea de petrolul și cărbunele rusesc, următorul pas logic

„Dacă ne uităm la amploarea distrugerilor din Ucraina în acest moment, este foarte greu să susținem că nu ar trebui să intervenim în sectorul energetic, în special în ceea ce privește petrolul și cărbunele”, a declarat ministrul irlandez de externe, Simon Coveney, la sosirea sa la o reuniune a miniștrilor de externe și de apărare din UE.

Diplomați citați de Reuters spun că țările baltice, inclusiv Lituania, fac presiuni pentru un embargou în energie ca următorul pas logic, în timp ce Germania avertizează împotriva unei acțiuni prea rapide din cauza prețurilor deja ridicate la energie în Europa.

„Vom începe, inevitabil, să discutăm despre sectorul energetic și putem vorbi cu siguranță despre petrol, deoarece aduce cel mai mare venit la bugetul Rusiei. Nu ne putem opri din impunerea de sancțiuni, nu ne putem opri din oferirea de asistență și ajutor Ucrainei”, a declarat ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis.

Credibilitatea Occidentului este în joc, a mai spus el.

Președintele american Joe Biden sosește joi la Bruxelles pentru summituri cu cei 30 de aliați ai NATO, UE și în formatul Grupului celor șapte (G7), inclusiv Japonia, menite să întărească răspunsul Occidentului față de Moscova.

Kremlinul nu a fost influențat până acum de cele patru runde de sancțiuni impuse de UE în ultimele trei săptămâni, inclusiv împotriva a 685 de ruși și belaruși și asupra finanțelor și comerțului rusesc. O a cincea rundă de sancțiuni va include adăugarea mai multor nume pe listele negre ale UE.

Acțiunile care ar putea determina UE să treacă de ultima limită a sancțiunilor

Dar cea mai dificilă alegere din punct de vedere economic este dacă să vizeze petrolul rusesc, așa cum au făcut Statele Unite și Marea Britanie, având în vedere dependența UE, formată din 27 de țări, de gazul rusesc pentru energie.

„La Mariupol are loc o crimă de război masivă. Rusia face o mulțime de crime de război”, a declarat șeful politicii externe a UE, Josep Borrell.

Potrivit unor diplomați europeni, un atac cu arme chimice al Rusiei în Ucraina sau un bombardament puternic asupra capitalei Kiev ar putea fi un declanșator pentru un embargo energetic.

Moscova a avertizat recent că sancțiuni UE contra petrolului rusesc ar putea să o determine să închidă un gazoduct către Europa. Deocamdată, UE, care se bazează pe Rusia pentru 40% din gazele sale, Germania fiind una dintre cele mai dependente dintre marile economii ale UE, este divizată cu privire la modul în care să abordeze problema energiei.

Franța, care conduce președinția semestrială a UE, s-ar putea dovedi crucială.

Președintele Emmanuel Macron a spus că, dacă situația se înrăutățește și mai mult în Ucraina – unde mii de oameni au fost uciși, milioane de persoane au fost strămutate și unele orașe au fost devastate de bombardamente – nu ar trebui să existe „tabuuri” în ceea ce privește sancțiunile.

(foto articol: © Stock Casablanca | Dreamstime.com)

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro