„Există riscul ca retorica să se ciocnească de realitate”. Îngrijorări că Bruxelles-ul a alimentat speranţele „nerealiste” ale Ucrainei în UE – Financial Times

Diplomaţi de rang înalt din capitalele UE sunt îngrijoraţi că aşteptările nerealiste ale Ucrainei – inclusiv aderarea la Uniunea Europeană până în 2026 – au fost încurajate, în loc să fie temperate, de către înalţii oficiali de la Bruxelles, scrie Financial Times.

Înainte de summitul UE-Ucraina care va avea loc vineri la Kiev şi la care preşedintele Volodimir Zelenski va face presiuni pentru progrese privind aderarea şi reconstrucţia ţării sale, unele state membre UE au avertizat Bruxelles-ul în privinţa unor aşteptări nerealiste din partea Ucrainei, notează Financial Times, potrivit News.ro.

„Niciun lider politic nu vrea să fie de partea greşită a istoriei”

Zelenski urmează să îi primească vineri la Kiev pe omologii săi din statele UE, pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi pe preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Fără îndoială, președintele ucrainean va face lobby pentru aderarea ţării sale la UE, pentru ca activele ruseşti îngheţate să fie folosite pentru a finanţa reconstrucţia Ucrainei şi pentru a stabili un mecanism legal de urmărire penală a ruşilor pentru crime de război.

• „Niciun lider politic nu vrea să fie de partea greşită a istoriei…
• Nimeni nu vrea să fie acuzat că nu a făcut suficient, aşa că ei le spun ucrainenilor că totul e posibil”, a declarat un diplomat de rang înalt din UE, citat de Financial Times sub protecția anonimatului.

Clivaj est-vest în Uniunea Europeană

Ca răspuns la invazia Rusiei din februarie 2022, Uniunea Europeană s-a grăbit să sprijine Ucraina prin asistență militară, umanitară şi financiară, inclusiv prin sancţiuni împotriva Rusiei care au afectat propriile economii ale blocului comunicat. De asemenea, UE a luat măsura fără precedent de a face din Ucraina candidat oficial la aderare, în pofida faptului că nu îndeplineşte cerinţele standard.

Însă, în timp ce unele state membre din Europa Centrală şi de Est au susţinut cererile Ucrainei, alte capitale din nord şi vest sunt îngrijorate de modul în care populaţia mare şi săracă a Ucrainei şi vastul sector agricol ucrainean ar putea fi integrate în UE, arată Financial Times.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a fost extrem de precaut în ceea ce priveşte viteza de aderare a Ucrainei, avertizând în luna mai, înainte ca Ucraina să devină oficial candidată, că procesul ar putea dura „câteva decenii”.

Conducerea UE a adoptat însă un ton optimist. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a declarat, cu ocazia unei vizite la Kiev, în septembrie anul trecut, că „procesul de aderare este pe drumul cel bun”. „Este impresionant să vedem viteza, determinarea şi precizia cu care progresaţi”, a spus ea, adresându-se gazdelor ucrainene.

La rândul său, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat în această lună că nu trebuie cruţat „niciun efort” pentru a „transforma această promisiune în realitate cât mai repede posibil”. „Ucraina este UE şi UE este Ucraina”, a afirmat el în faţa Parlamentului ucrainean.

„Există riscul ca retorica să se ciocnească de realitate”

Această retorică, atrage atenţia Financial Times, a creat aşteptări la Kiev pentru o intrare rapidă în UE. Premierul ucrainean Denîs Şmîhal a spus că are în vedere un calendar de doi ani.

• „Nu va exista o cale rapidă de aderare a Ucrainei la UE. Există riscul ca retorica să se ciocnească de realitate”, a avertizat însă un diplomat UE citat de Financial Times.

Mai mulţi oficiali din statele membre au declarat pentru Financial Times că executivul european ar trebui să-i spună Ucrainei clar că există obstacole uriaşe înainte de începerea negocierilor oficiale de aderare, care pot dura, la rândul lor, zece ani sau chiar mai mult.

• „Acest decalaj (între promisiuni şi realitate) a crescut de ceva timp şi ajungem în punctul în care este prea mare. Ei par să creadă că pot deveni membri chiar mâine. Şi, în mod evident, nu este cazul”, a avertizat un al treilea diplomat al UE.
• „Am remarcat cu toţii impulsul de reformă care este în curs de desfăşurare în Ucraina”, a spus un oficial UE de rang înalt înainte de summitul de la Kiev, subliniind, de exemplu, activitatea privind statul de drept şi eforturile de combatere a corupţiei.

Discuţiile de la Kiev vor sublinia necesitatea continuării reformelor, abordând, de asemenea, cooperarea economică şi reducerea barierelor comerciale cu UE.

„O întrecere: cine e mai pro-ucrainean”

Michel şi von der Leyen au solicitat, de asemenea, statelor membre să exploreze modalităţi de utilizare pentru reconstrucţia Ucrainei a veniturilor provenite din activele băncii centrale ruseşti îngheţate în băncile europene.

• „Von der Leyen şi Michel s-ar putea să fie într-o întrecere, care se poate arăta mai pro-ucrainean”, a declarat unul dintre diplomaţii UE cu care au stat de vorbă jurnaliştii FT.

Costul reconstrucţiei şi al refacerii Ucrainei a fost estimat la aproape 350 de miliarde de euro de către Ucraina, Bruxelles şi Banca Mondială în septembrie anul trecut, dar de atunci preţul nu a făcut decât să crească, deoarece atacurile săptămânale cu rachete şi drone ruseşti au afectat infrastructura critică a ţării.

Însă aceste apeluri de folosire a activelor ruseşti au fost făcute în ciuda marilor întrebări pe care însăşi Comisia Europeană le are cu privire la fezabilitatea unui astfel de demers, notează FT. Didier Reynders, comisarul european pentru justiţie, a declarat săptămâna aceasta pentru FT că ideea de a utiliza activele guvernamentale ruseşti este „o chestiune foarte complexă”: ”Aş spune că nu numai din punct de vedere juridic, ci şi pentru buna funcţionare a sistemului monetar”.

UE este, de asemenea, divizată şi în ceea ce priveşte formatul unui eventual tribunal care să investigheze şi să încerce să îi urmărească penal pe ruşi pentru presupuse crime de război în Ucraina, mai scrie Financial Times, conform News.ro.