Kremlinul își exprimă „îngrijorarea” față de exercițiile militare comune între Armenia și SUA: „Rusia va efectua o analiză profundă”

Kremlinul şi-a exprimat miercuri „îngrijorarea” în legătură cu exerciţiile militare comune pe care Armenia şi SUA le vor desfăşura pe teritoriul armean, în timp ce guvernul de la Erevan se îndepărtează tot mai mult de Moscova, transmit Reuters și Agerpres.

„Aceste veşti stârnesc îngrijorare, mai ales în condiţiile actuale”, prin urmare Rusia va efectua o „analiză profundă” a ştirilor care vin din capitala armeană Erevan, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, la conferinţa sa de presă zilnică.

Ministerul armean al apărării a anunţat mai devreme că în poligonul militar „Zar” al brigăzii armene de forţe de menţinere a păcii, situat în provincia armeană Kotaik, la nord de Erevan, vor fi efectuate exerciţiile militare comune cu SUA „Eagle Partner 2023” în perioada 11-20 septembrie.

Acelaşi minister a amintit că forţele de pace armene participă cu regularitate la acest program de exerciţii comune care se desfăşoară în trei ţări. Dar participarea trupelor Erevanului la aceste exerciţii împreună cu SUA pe teritoriul Armeniei coincide cu o distanţare a guvernului de la Erevan faţă de Rusia şi faţă de Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), organizaţie condusă de Moscova.

Armenia a refuzat să trimită trupe la exerciţiile militare ale OTSC care au început pe 1 septembrie în Belarus şi în plus şi-a retras reprezentantul permanent din cadrul acestei organizaţii.

Armenia regretă că s-a bazat doar pe Rusia pentru securitatea sa

Premierul armean Nikol Paşinian a declarat recent că ţara sa a comis o eroare strategică încredinţându-şi securitatea exclusiv Moscovei când s-a confruntat într-un nou război cu Azerbaidjanul pentru controlul asupra enclavei azere cu populaţie majoritar armeană Nagorno-Karabah.

În timpul acestui conflict început în toamna anului 2020, premierul Nikol Paşinian a cerut Moscovei ca OTSC să intervină, forţele armene fiind depăşite de capabilităţile armatei azere, care beneficia de sprijinul Turciei. Dar Kremlinul – care îl consideră pe Paşinian un politician pro-occidental, venit la putere în urma unei „revoluţii colorate” – a refuzat, motivând că regiunea Nagorno-Karabah nu este teritoriu al Armeniei, fapt recunoscut la nivel internaţional.

Acel război, soldat cu circa 6.500 de morţi, a fost oprit printr-un armistiţiu negociat de Rusia în faţa unei înfrângeri iminente a trupelor armene.

Conform acordului mediat de Moscova, Armenia a fost nevoită să cedeze Azerbaidjanului o parte a provinciei Nagorno-Karabah şi teritoriile azere din jurul ei pe care le controla după un alt război, desfăşurat la începutul anilor ’90.