The Wall Street Journal: În declarație, G-20 își înmoaie tonul pe tema războiului din Ucraina

Tensiunile la nivel mondial provocate de război i-au făcut pe mulți să se îndoiască de capacitatea celor 19 state membre plus Uniunea Europeană de a putea ajunge la un acord.

Dar sâmbătă după-amiază, un zâmbitor premier indian, respectiv Narendra Modi, a anunțat că țările au ajuns la un consens mai devreme decât fusese de așteptat.

“Prin eforturile delegației noastre și prin cooperarea dvs., s-a ajuns la un consens pe tema declarației liderilor participanți la reuniunea G-20 din New Delhi”, a declarat Modi. “Declarația este adoptată”.

Rusia a invadat Ucraina la începutul anului 2022, dorind să instaleze la putere un regim promoscovit. Statele Unite și aliații lor au apelat la fonduri imense ca să înarmeze Ucraina și să îi sprijine economia, iar războiul continuă. Președintele Biden, care a vizitat Kievul la începutul acestui an, și-a exprimat răspicat sprijinul.

În același timp, Rusia s-a apropiat tot mai mult de China, iar tensiunile dintre India și China au fost în creștere. Președintele rus, Vladimir Putin, și liderul chinez, Xi Jinping, nu au participat la reuniune, trimițând alți oficiali să-i înlocuiască.

Oficialitățile din India – care au rămas neutre în privința războiului din Ucraina date fiind îndelungatele lor relații cu Rusia – și din alte țări au recunoscut că limbajul folosit în privința Ucrainei reprezintă principalul punct de blocaj. Negociatorul din partea Indiei în cadrul G-20, Amitabh Kant, a spus că, în urma unor “dure negocieri, fără menajamente”, toate țările au sprijinit acordul, “cu o acceptare de 100%”, demersul reprezentând un triumf diplomatic pentru India.

Pe de o parte, declarația afirmă următoarele: “În conformitate cu Carta ONU, toate țările trebuie să se abțină să amenințe sau să apeleze la forță pentru niște pretenții care afectează integritatea teritorială și suveranitatea sau independența politică a oricărui stat“.

Consilierul pentru securitate națională al SUA, Jake Sullivan, a subliniat că declarația cuprinde “paragrafe cu privire la urmările” războiului din Ucraina. El adăugat că Rusia “încalcă flagrant multe din principiile menționate în acest document“.

Comparativ cu limbajul folosit în 2022, există o serie de schimbări

Documentul nu mai include referiri la o rezoluție a Națiunilor Unite care invoca agresiunea Rusiei și cerea retragerea din Ucraina. De asemenea, nu se spune dacă majoritatea membrilor au condamnat războiul.

Potrivit declarației, membrii și-au reiterat pozițiile țării lor și au evidențiat impactul războiului asupra securității alimentelor, asupra lanțurilor de aprovizionare și asupra inflației.

De asemenea, textul repetă că “epoca de azi nu trebuie să fie una a războiului” – acesta fiind ecoul cuvintelor pe care Modi i le-a spus lui Putin la o întrevedere care a avut loc înaintea summitului G-20 din Bali, de anul trecut. Un înalt oficial din partea UE a spus că Uniunea Europeană a acceptat formularea legată de Ucraina înainte ca Rusia și China să semneze documentul.

Același oficial a mai spus că, anul acesta, prioritară a fost găsirea unor soluții concrete vizând soluționarea problemelor provocate de război, cum ar fi reluarea acordului vizând securitatea transporturilor de cereale din Ucraina prin Marea Neagră, spre deosebire de summitul G-20 de anul trecut, din Bali, când mulți membri și-au concentrat atenția asupra celor care se fac responsabili pentru războiul din Ucraina.

“A fost o discuție dură”, a spus oficialul, referindu-se la negocierile din acest an

Anunțul legat de comunicat a fost făcut în prima din cele două zile ale reuniunii, care a vizat schimbările climei, fondurile destinate dezvoltării și războiul din Ucraina.

Kant a spus că India a colaborat “foarte strâns” cu Brazilia, Africa de Sud și Indonezia ca să se ajungă la un consens asupra problemelor legate de războiul dintre Rusia și Ucraina.

Sâmbătă, grupul a salutat totodată și primirea Uniunii Africane ca membră – o decizie susținută atât de Biden, cât și de Modi, acesta din urmă căutând să se folosească de președinția G-20 ca să evidențieze poziția Indiei pe plan mondial. Zeci de panouri au împânzit capitala indiană cu ocazia summitului, deseori unele având și câte un “blazon” cu figura lui Modi.

Liderii din India și din SUA s-au folosit de reuniune pentru a-și evidenția relațiile tot mai strânse, îngrijorați fiind de influența Chinei. Un alt anunț important a fost cel prezentat de Biden și de aliații săi în vederea formării unui coridor de tranzit care să lege Europa, Orientul Mijlociu și Asia, demersul reprezentând un nou front în vederea dominației din Sudul globului, unde SUA caută să contracareze investițiile Chinei în infrastructura internațională.

“Este într-adevăr un mare acord”, a spus Biden. El a subliniat că acordul va crea locuri de muncă și va impulsiona comerțul, “punând niște baze menite să întărească comerțul și securitatea alimentației pentru oameni din diverse țări”.

Modi a spus că acest coridor “promite să devină un far al cooperării, al inovației și al progresului comun”.

Proiectul ar urma să lege Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și, eventual, Israelul printr-o cale ferată, după care, prin transportul pe mare, să se ajungă în India și în Europa, legând câteva dintre cele mai mari economii ale lumii pe o distanță de peste 4000 de kilometri.

Principalul adjunct al consilierului pentru securitate națională, Jon Finer, a calificat planurile drept “mari și ambițioase”, afirmând că Statele Unite realizează importanța legăturilor dintre cele trei regiuni, iar demersul este un parteneriat menit să îmbunătățească infrastructura pe plan mondial.

Sullivan a spus că, în luna ianuarie, după vizita lui Biden de anul trecut în Arabia Saudită, au început discuțiile legate de posibilitatea unui coridor care să lege căile navale de cele feroviare. El a spus că tratativele continuă și că în luna mai el s-a deplasat în Arabia Saudită.

Sub regimul lui Xi, investițiile Chinei în infrastructură au stârnit îngrijorări din Statele Unite până în India, temerile fiind legate de prezența sa economică și de o creștere a influenței sale.

Proiectul căii ferate survine într-un moment când SUA încearcă totodată să negocieze un acord cu Arabia Saudită – acord în urma căruia Arabia Saudită ar recunoaște Israelul în schimbul unor concesii făcute palestinienilor, în schimbul unei garanții de securitate din partea SUA și al unui sprijin nuclear destinat unor obiective civile.

Arabia Saudită și-a întărit relațiile cu China în materie de economie și securitate, ceea ce, anul trecut, a dus la încheierea unui acord în urma căruia regatul și-a reluat relațiile diplomatice cu Iranul rival.

Sub conducerea lui Modi, India și-a întărit relațiile cu Emiratele Arabe Unite și cu Arabia Saudită. Duminică, după încheierea summitului G-20, Prințul Moștenitor saudit, Mohammed bin-Salman, va mai rămâne în New Delhi pentru o vizită de stat, pe 11 septembrie.

Articol publicat cu sprijinul agenției Rador