Alegeri în Olanda: Euroscepticii se bucură după victoria lui Geert Wilders, dar şansele acestuia de a forma o coaliţie sunt reduse

Politicienii europeni de extremă dreapta îl felicită unul după altul pe euroscepticul radical Geert Wilders, a cărui formaţiune politică Partidul Libertăţii (PVV) a obţinut miercuri o victorie şoc la alegerile legislative din Olanda, scenariul de care se temea Bruxellesul, scriu joi publicația Politico.eu şi agenția France Presse, citate de Agerpres.

Victoria lui Wilders „demonstrează că tot mai multe ţări din interiorul UE contestă modul în care aceasta funcţionează”, a remarcat lidera partidului francez de extremă dreapta Adunarea Naţională, Marine Le Pen, care s-a declarat „încântată” de rezultatul scrutinului olandez, în care PVV a obţinut 37 din cele 150 de mandate parlamentare, conform ultimelor proiecţii.

Acest rezultat a produs frisoane la Bruxelles, întrucât în campania electorală Geert Wilders a criticat „dictatele” UE, a cerut restabilirea controalelor la graniţe, arestarea şi expulzarea migranţilor, interzicerea şcolilor musulmane, a Coranului şi moscheilor în Olanda, reintroducerea permiselor de muncă pentru lucrători în interiorul UE şi a susţinut ideea convocării unui referendum pentru un „Nexit” în vederea ieşirii Olandei din UE, după modelul Brexitului.

Întrebat dacă un eventual referendum de acest fel în Olanda ar fi o veste bună, Marine Le Pen a răspuns: „Vestea bună este atunci când poporul se poate exprima. Poporului olandez îi revine să-şi aleagă destinul, la fel cum a făcut şi poporul britanic”.

Wilders, supranumit şi „Donald Trump al Olandei”, pentru frizura sa care seamănă cu cea a fostului preşedinte republican al SUA şi pentru agenda sa anti-imigraţie, a primit felicitări şi din partea altor politicieni eurosceptici.

„O nouă Europă este posibilă”, a scris pe reţeaua socială X vicepremierul italian Matteo Salvini, lider al partidului anti-imigraţie Liga.

„Felicitări pentru acest mare succes”, a declarat Alice Weidel, lideră a formaţiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). „Toată Europa doreşte o schimbare politică”, crede aceasta.

Pentru Viktor Orban, „a venit vântul schimbării”

Wilders a primit felicitări şi din partea premierului ungar Viktor Orban, împreună cu care împărtăşeşte, pe lângă ostilitatea faţă de migraţie, opoziţia şi faţă de sprijinul financiar oferit Ucrainei de către UE. „Vântul schimbării a venit”, a scris Orban pe Twitter, parafrazând titlul unei melodii a trupei rock vest-germane Scorpions apărute la scurt timp după căderea Zidului Berlinului.

„Bravo, Geert!!!!!”, a scris într-o postare Harald Vilimsky, europarlamentar al formaţiunii austriece de extremă dreapta Partidul Libertăţii (FPOe), mesaj însoţit de o fotografie cu liderii grupului Identitate şi Democraţie (ID) din Parlamentul European.

La rândul său, liderul partidului belgian de extremă dreapta Vlaams Belang, Tom Van Grieken, vede în rezultatul alegerilor olandeze o „dorinţă de schimbare reală” manifestată de electoratul ţărilor UE. „Partide ca ale noastre apar în toată Europa”, observă Tom Van Grieken.

„Tot mai mulţi europeni cer în stradă şi la urne ca naţiunile lor, frontierele ţărilor lor şi drepturile lor să fie apărate”, constată şi Santiago Abascal, liderul partidului spaniol de extremă dreapta Vox.

Urmează negocierile, de obicei foarte lungi în Olanda, pentru formarea unei coaliții guvernamentale

Dar odată trecută bucuria victoriei, Geert Wilders se va confrunta cu provocarea de a încerca formarea unei majorităţi, iar şansele lui să ajungă la masa liderilor europeni sunt reduse, el neavând aliaţi.

Astfel, alianţa socialist-ecologistă a fostului comisar european Frans Timmermans, clasată pe locul doi, cu 25 de mandate parlamentare, a respins din start o coaliţie cu Wilders. „A venit momentul să ne apărăm democraţia”, a spus fostul vicepreşedinte al Comisiei Europene, care a demisionat din acest post pentru a se dedica politicii interne din ţara sa, cu obiectivul de a deveni premier.

Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD), formaţiunea liberală a premierului în exerciţiu Mark Rutte (care a promis că se retrage din politică după alegeri), a obţinut 24 de mandate, cu 10 mai puţine faţă de precedentul scrutin. Lidera acestui partid, Dilan Yesilgöz, s-a limitat deocamdată să spună doar că rămâne de văzut dacă Wilders va reuşi să coaguleze o coaliţie.

În schimb, popularul Pieter Omtzigt, lider al noului partid reformist Noul Contract Social (NSC), care a obţinut 20 de mandate, s-a declarat deschis negocierilor cu Wilders, recunoscând însă că acest proces „nu va fi uşor”.

O caracteristică a negocierilor olandeze de formare a coaliţiilor guvernamentale este durata lor. În 2017 şi 2021 a fost nevoie de mai mult de 200 de zile pentru încheierea acestor negocieri.

Deocamdată, în seara alegerilor, Wilders şi-a mai temperat discursul radical, în special cel referitor la interzicerea Coranului şi închiderea moscheilor, şi a promis că dacă ajunge premier va „rămâne în limitele Constituţiei”.

• PORTRET Cine este Geert Wilders, acest „Donald Trump al Olandei” / Anti-imigrant, cu mamă pe jumătate indoneziană și soție unguroaică