Franța a expulzat anul trecut 4.700 de străini-delicvenți / Cei mai mulți au fost deportați în Africa

În total, 4.686 de străini infractori au fost expulzați din Franța în 2023, în creștere cu 30% față de 2022, a anunțat joi Ministerul de Interne, la două săptămâni de la adoptarea noii legi privind imigranții, care ușurează efectuarea deportărilor, informează AFP.

Concret, 4.686 de cetățeni străini delincvenți au fost expulzați în 2023, față de 3.615 în 2022 și 1.800 în 2021, potrivit sursei citate.

Place Beauvau (Ministerul de Interne) a anunțat aceste cifre chiar în ziua în care Curtea de Conturi a publicat un raport privind politica sa de combatere a imigrației ilegale.

Principalele zone de destinație pentru deportați sunt, în ordine, Maghrebul, Africa subsahariană și Europa Centrală.

Cifrele corespund „expulzărilor efective din centrele de detenție administrativă și executării ordinelor ministeriale de expulzare”, potrivit Place Beauvau.

Acestea nu includ persoanele expulzate pentru că sunt înregistrate în Registrul semnalărilor pentru prevenirea radicalizării cu caracter terorist (FSPRT).

Gérald Darmanin, care s-a întâlnit joi dimineață cu prefecții la Ministerul de Interne, „a salutat acest prim bilanț” și le-a cerut „să accelereze și mai mult măsurile în acest domeniu, în special datorită contribuțiilor legii privind imigrația, odată ce va fi promulgată”, potrivit unei surse AFP din anturajul său.

Lege controversată care înăsprește regulile pentru imigranți

Legea, care mai trebuie să fie aprobată de Consiliul Constituțional înainte de a putea fi promulgată, prevede expulzarea străinilor care comit infracțiuni, inclusiv celor care sunt în țară în mod legal, chiar și a celor care au ajuns în Franța înainte de vârsta de 13 ani sau care au un soț francez.

Luna trecută deputaţii francezi au aprobat un proiect de lege controversat care înăspreşte regulile pentru imigranţi, oferindu-i preşedintelui Emmanuel Macron o victorie politică ce a scos însă la iveală fisuri în majoritatea sa de centru.

Proiectul de lege, un compromis la care au ajuns partidul lui Macron şi opoziţia conservatoare, ilustrează direcţia de dreapta pe care politica o ia în cea mai mare parte a Europei, în timp ce guvernele încearcă să respingă ascensiunea extremei drepte prin înăsprirea reglementărilor privind imigraţia, scrie Reuters.

„Astăzi, sunt necesare măsuri stricte”, a declarat ministrul de interne Gerald Darmanin după votul din camera inferioară a parlamentului francez. „Nu prin faptul că vă ţineţi de nas în centrul Parisului puteţi rezolva problemele francezilor din restul ţării”, a adăugat el.