Africa de Sud acuză Israelul la Haga de un „apartheid” mai extrem în teritoriile palestiniene decât cel prin care a trecut ea

Practicile Israelului în teritoriile palestiniene sunt o formă „şi mai extremă” de apartheid decât cel impus în Africa de Sud până în 1994, a declarat Pretoria marţi în faţa instanţei supreme a ONU, relatează AFP și Agerpres.

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cu sediul la Haga, organizează audieri în această săptămână cu privire la consecinţele juridice ale ocupaţiei israeliene a teritoriilor palestiniene din 1967, cu un număr fără precedent de 52 de ţări chemate să depună mărturie.

„Ca sud-africani, simţim, vedem, auzim şi resimţim adânc în noi politicile şi practicile discriminatorii inumane ale regimului israelian ca o formă şi mai extremă de apartheid instituţionalizat împotriva persoanelor de culoare din ţara mea”, a declarat Vusimuzi Madonsela, ambasadorul Africii de Sud în Olanda.

„Este clar că ocupaţia ilegală exercitată de Israel este, de asemenea, administrată prin comiterea crimei de apartheid (…) Ea este imposibil de distins de colonialism”, a spus Madonsela. „Apartheidul Israelului trebuie să înceteze”, a adăugat el, subliniind că Africa de Sud are o „obligaţie specială” de a denunţa apartheidul oriunde apare şi de a se asigura că acesta este „oprit imediat”.

Audierile sunt separate de un caz al CIJ deschis de Africa de Sud, care acuză Israelul de comiterea unor acte de genocid în Gaza. Curtea nu s-a pronunţat încă asupra acestui punct, dar pe 26 ianuarie a cerut Israelului să prevină orice posibil act de genocid. Ea nu a menţionat o încetare a focului.

Audierile au loc pe fondul presiunii juridice internaţionale tot mai mari asupra Israelului din cauza războiului din Gaza, declanşat de atacul fără precedent al Hamas din data de 7 octombrie.

Cum decurge un proces în care Curtea de la Haga judecă acțiunile Israelului în teritoriile palestiniene

Pe 31 decembrie 2022, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie prin care solicită de la CIJ un „aviz consultativ” fără caracter obligatoriu cu privire la „consecinţele juridice care decurg din politicile şi practicile Israelului în Teritoriile Palestiniene Ocupate, inclusiv în Ierusalimul de Est”.

Israelul nu participă la audieri, dar a solicitat Curţii să respingă cererea de aviz într-o contribuţie scrisă din 24 iulie 2023. Audierile au început luni cu trei ore de mărturii ale oficialilor palestinieni, care i-au acuzat pe ocupanţii israelieni că pun în aplicare un sistem de „colonialism şi apartheid”.

Ministrul palestinian de externe, Riyad Al-Maliki, le-a cerut judecătorilor să solicite încetarea ocupaţiei „imediat, complet şi necondiţionat”. CIJ judecă litigiile dintre state, iar hotărârile sale sunt obligatorii, deşi are puţine mijloace de a le pune în aplicare.

Cu toate acestea, în acest caz, avizul CIJ nu va fi obligatoriu. Dar majoritatea avizelor consultative sunt, de fapt, urmate de efecte. În iunie 1967, Israelul a luptat în Războiul de Şase Zile, ocupând Cisiordania şi Ierusalimul de Est în detrimentul Iordaniei, Înălţimile Golan în detrimentul Siriei, Fâşia Gaza şi Peninsula Sinai în detrimentul Egiptului.

Însă premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat chiar săptămâna aceasta că Israelul nu va renunța niciodată asupra controlului militar al teritoriilor palestiniene, indiferent că este vorba de Cisiordania sau Fâșia Gaza. Armata și coloniștii israelieni au fost retrași din Gaza în 2004, la propunerea fostului premier israelian Ariel Sharon.