Laburiștii spun că le-ar putea oferi tinerilor de 16 ani dreptul de vot, dacă vor câștiga alegerile generale / În România, se discută de mai bine 10 ani ca vârsta minimă să fie redusă

Dacă poți lucra și plăti taxe, ar trebui să poți să îți exerciți votul, a spus liderul Partidului Laburist, Keir Starmer, înainte de alegerile generale din Marea Britanie, care vor avea loc pe 4 iulie. În România, pe rând, UDMR, liberali, dar și coaliția PNL-PSD-UDMR au vorbit de-a lungul timpului de scăderea vârstei de vot de la 18 la 16 ani și deși există un proiect trecut tacit de Senat în septembrie 2022, acesta nu a ajuns la vot în Camera Deputaților.

Reducerea vârstei minime de vot se discută de mulți ani atât în România, cât și în spațiul european sau în afara lui. De altfel, unele țări au trecută în Constituție vârsta minimă de vot de 16 ani.Laburiștii din Marea Britanie au atins acest subiect înainte de alegerile generale.

„Dacă poți lucra, dacă poți plăti impozit, dacă poți servi în forțele armate, atunci ar trebui să poți vota”, a spus liderul laburist în timp ce făcea campanie pe un teren de fotbal din West Midlands, notează The Guardian.

Comentariul său a sugerat existența unui angajament, Rachel Reeves, cancelarul „din umbră”, a spus că documentul este deja gata să fie publicat.

Laburiștii s-au gândit să acorde tinerilor de 16 și 17 ani dreptul de vot de cel puțin un an.

Mișcarea ar adăuga aproximativ 1,5 milioane de alegători la numărul total deja existent. Vârsta de vot a fost redusă de la 21 la 18 ani în 1969.

Scoția și Țara Galilor au acordat deja dreptul de vot tinerilor de 16 și 17 ani pentru alegerile parlamentare locale și parlamentare.

Pe de altă parte, tinerii sunt mai înclinați să voteze cu laburiștii decât cu conservatorii, dar mai puțin probabil să se prezinte la vot, potrivit specialiștilor care se ocupă de studiul alegerilor.

Unele țări au scăzut deja vârsta minimă de vot

În 2007, Austria a devenit prima țară membră a Uniuniii Europene care a permis tinerilor de 16 și 17 ani să voteze la alegerile naționale. Germania a scăzut de asemenea anul acesta vârsta minimă la care pot vota tinerii la alegerile europarlamentare. Belgia și Malta au acordat deja drepturi de vot pe tinerii de 16 și 17 ani, iar Grecia va permite tuturor celor care vor împlini 17 ani în 2024 să participe la alegerile europarlamentare din iunie.

România discută despre reducerea vârstei minime de vot la 16 ani de ani de zile

În 2008 UDMR anunța că va supune dezbaterii publice reducerea vârstei minime de vot la 16 ani.

„Vom discuta cu tinerii și vom oferi câteva propuneri spre dezbatere publică. Vom iniția o dezbatere publică în ceea ce privește reducerea vârstei minime pentru vot, de la 18 la 16 ani. În urmă dezbaterii publice vom vedea dacă această inițiativa va avea susținere, iar dacă va avea, vom iniția un proiect de lege privind modificarea vârstei minime”, spunea Kelemen Hunor într-o conferință de presă.

Și liberala Alina Gorghiu a vorbit despre scăderea vârstei minime de vot în repetate rânduri.

„Eu chiar cred ca este nevoie în Romania să ne gândim să scădem această vârstă de vot, poate nu la 16, putem chiar la 17 ani. Este o discuție care se face in alte state europene. Există un raport foarte interesant al Adunarii Parlamentarilor pe langa Consiliul Europei care agreeaza scaderea si incurajeaza scaderea varstei de vot. Si, daca la noi tinerii la 16 ani muncesc, platesc taxe, se căsătoresc, de ce nu ar putea sa aiba și acest drept de vot?”, spunea în 2015.

În 2019, Klaus Iohannis spunea că în principiu este de acord ca cetățenii să poată vota la alegeri începând cu vârsta de 16 ani.

În 2022 a fost depus un proiect în acest sens în Parlament, care cerea dreptul de vot al tinerilor de 16 ani la alegerile locale și europarlamentare, proiect care a trecut tacit de Senat, însă nu a ajuns la vot în Camera Deputaților.

Inițiativa legislativă a fost propusă de studenți de la Facultatea de Științe Politice din București, sprijiniți de către deputatul Alexandru Kocsis.

HotNews a publicat pe 17 mai un interviu cu liderii filialelor de tineret ale partidelor, în care a fost abordat acest vechi subiect.

„Dacă cei de peste 16 ani pot răspunde penal, de ce nu ar putea să și voteze?”, a răspuns Cristian Opriș, președintele de la Forța Dreptei Tineret.