Poate ancheta DNA afacerea Belina?

Mai intai Liviu Dragnea, sustinut apoi de Tudorel Toader si chiar de Traian Basescu au generat impresia ca DNA nu avea voie sa ancheteze cele doua hotarari de guvern emise in 2013 care au facut posibila trecerea lacului Belina si a bratului Pavel de la Apele Romane la Consiliul Judetean Teleorman. Dragnea a simplificat totul afirmand ca s-a trecut un un bun al statului din “public in public”, deci care e problema, ne apucam acum sa anchetam toate transferurile, sunt mii?

Tudorel Toader a impachetat ceva mai stiintific ideea folosit expresii complicate pentru a decreta ca afacerea Belina este cel mult de competenta instantei de contencios administrativ. Traian Basescu i-a tinut isonul, adaugand totusi ca dupa mintea lui, abia dupa ce cazul se transa in instanta de contencios, procurorii puteau sari pe Dragnea, dar nu pe abuz in serviciu, ci pe trafic de influenta.

Mai avem si decizia Curtii Constitutionale pronuntata dupa ancheta DNA vizand modul cum s-a adoptat OUG 13. CCR a stabilit deja ca procurorii nu pot ancheta legalitatea unor acte normative, dar atentie, aici vorbim de legi adoptate in Parlament, ordonante de urgenta.

Suntem in fata unor interpretari abuzive, vandute publicului drept adevaruri juridice absolute. Cum in cazul Belina vorbim de fineturi juridice, nimeni nu si-a mai batut capul cu ele. In primul rand, toti juristii, avocatii si specialistii consultati de HotNews.ro au tinut sa sublinieze ca avem de-a face cu doua HG-uri, care sunt acte administrative cu caracter individual, nu normativ (cum eronat s-a exprimat chiar si DNA-ul in comunicat).

Intai de toate, decizia Curtii Constitutionale nu se aplica actelor administrative cu caracter individual, ci doar actelor normative cu caracter de lege, nici măcar administrative normative. Din start, prin trimiterea la o decizie CCR inaplicabila in dosarul Belina, atat Dragnea, cat si ministrul justitiei comit un abuz de interpretare. Avocata Elenina Nicut a explicat intr-o postare pe Facebook ca insistenta cu care s-a sustinut ca instantele de contencios au competenta exclusiva asupra HG-urilor are ca scop o noua sesizare la CCR pe conflict intre puterile statului.

Mai departe trebuie inteles ce anume este chiar atat de grav in modul cum s-a realizat transferul lacului Belina “de la stat la stat”, cum se exprima liderul PSD incercand sa arunce in derizoriu intreaga operatiune.

Inainte de toate, nu vorbim de o simpla balta, nici de niste terenuri parasite si abandonate, adica de un bun cu valoare mica. Dovada ca asa stau lucrurile este chiar codul de clasificare al lacului Belina si Bratului Pavel, care a trebuit schimbat pentru a scoate bunurile din bazinul hidrografic al Dunarii, dupa cum arata avocata Elenina Nicut. Cata vreme aceste bunuri faceau parte din bazinul hidrografic al Dunarii, ele se aflau in administrarea exclusiva a Apelor Romane si nu puteau fi transferate. Pentru schimbarea clasificarii s-a emis, sub pretextul efectuarii unor lucrari de cadastru si publicitate imobiliara, o prima hotarare de guvern (858/2013).

Aceasta schimbare de clasificare a permis ulterior ca lacul Belina si Bratul Pavel sa fie transferate catre Consiliul Judetean Teleorman tot prin hotarare de Guvern (943/2013). Avem decizia Curtii Constitutionale nr 1 din 2014 care stabileste in esenta ca daca bunurile formeaza obiectul exclusiv al proprietatii publice in temeiul unei legi organice (cum era cazul lacului Belina aflat in administrarea exclusiva a Apelor Romane), atunci transferul de proprietate nu se poate face decat tot prin lege. In alte cazuri, mai spune Curtea, transferul se poate face prin HG la cererea autoritatii locale.

Prin urmare, schimband printr-un HG codul de clasificare si denumirea lacului Belina si bratului Pavel, prin eliminarea sintagmei BH Dunare (Bazinul Hidrografic), Rovana Plumb (ministrul mediului la acea data) a facut posibil transferul acestor bunuri tot printr-un HG la Consiliul Judetean Teleorman, desi in mod normal trebuia facut prin lege. Pe scurt, de primul HG a fost nevoie pentru a fi dat ”legal” al doilea.

Acesta este motivul pentru care DNA sustine in comunicatul din 22 septembrie ca “Fiind situate în albia minoră a Dunării, Insula Belina și Brațul Pavel fac parte din domeniul public al statului prin efectul legii și al Constituției, prin urmare nu puteau fi trecute în proprietatea vreunui consiliu județean prin hotărâre de guvern, ci doar prin lege”.

Tel Drum avea deja un contract de cesiune cu Apele Romane inca din 2011, dar Liviu Dragnea nu putea fi sigur ca va ramane acolo. In plus, voia chiar mai mult. Guvernele vin si pleaca, viata lor e in general scurta si nimeni nu poate fi sigur ca un contract incheiat de Apele Romane continua la nesfarsit. Insa prin transferul la Consiliul Judetean Teleorman, operat in decembrie 2013, adica la un an si ceva dupa ce PSD vine la putere, Dragnea preia practic controlul total asupra lacului Belina.

La numai trei luni dupa ce ajunge in proprietatea CJ Teleorman, Tel Drum transmite lacul mai departe unei firme private, Trident 51 SRL, care administreaza Belina din aprilie 2014 pana in februarie 2017. Cam pe cand incep protestele de strada, Trident 51 SRL renunta unilateral la concesiune si o intoarce la Tel Drum.

Coincidenta sau nu, in firma Trident 51 SRL il gasim azi pe Stefan Liviu Dragnea, fiul liderului PSD, care intra la vedere in firma la scurt timp dupa ce intoarce lacul Belina la Tel Drum. Si tot coincidenta, firma Trident 51 SRL se infiinteaza in septembrie 2013, coincidenta sau nu, exact in perioada in care se mosmondeau HG-urile cu lacul Belina.

Cam ce ar fi de contencios administrativ aici si cam in ce situatii au voie procurorii sa faca anchete?

Putea DNA ancheta modul cum s-a emis HG-ul Rovanei Plumb? Juristii consultati de HotNews.ro sustin ca “analiza legalitatii HG in cauza se face, intr-o astfel de situatie, de catre instanta penala, ca o chestiune prealabila”. Gasiti aici detalii despre chestiunile prealabile, care, potrivit Codului de Procedura Penala, se judeca tot de catre instanta penala, chiar daca altminteri ar fi de competenta altei instante.

Aici mai trebuie sa intelegem putin ratiunea legiuitorului, de ce anume a stabilit ca bunurile aflate in domeniul public al statului in baza unei legi organice sa nu-si poata schimba proprietarul printr-un simplu HG? Legea organica inseamna vot in Parlament, transparenta, dezbateri si filtrul presedintelui pana la intrarea in vigoare. HG inseamna vointa unui grup mic de oameni si nici un filtru.

Imaginati-va ca resursele naturale, plajele sau marea teritoriala ar putea fi inchiriate spre exploatare prin vointa catorva oameni, cum se intampla prin emiterea unei HG. Nu e nevoie decat de semnaturile a doi-trei ministri si de semnatura unui premier ca vointa lor sa devina lege iar o bucata din Marea Neagra sau din Dunare sa ajunga la anumite firme, cum s-a si intamplat in cazul Belina.