Liberalizarea pieței de gaze naturale: cea mai importantă decizie pentru dezvoltarea sectorului energetic post-coronavirus
Eliminarea prețului plafonat al gazelor naturale, începând cu 1 iulie, înseamnă primul pas concret pe care România îl poate face pentru a stimula investițiile private în sectorul energetic. Am putea astfel spera că, începând cu 2021, vom recupera, timid, pierderile economice din acest an. Acest lucru poate oferi perspective noi industriei de gaze naturale, care are nevoie să investească în noi tehnologii nepoluante și să se adapteze tranziției energetice setate de Green Deal la nivel european, fără să aibă limitări continue din partea statului.
Pandemia de Covid-19 a arătat cât de nocive au fost măsurile populiste din ultimii patru ani adoptate de guvernarea PSD și, în parte, perpetuate tacit de actualul Guvern. Plafonarea prețului la producția de gaze naturale a fost una dintre ele, deoarece a eliminat orice formă de stimulare a competiției și a investițiilor. Am fi putut avea astăzi un proiect major de investiții deja început, anume exploatarea gazelor din Marea Neagră. Acest proiect ne-ar fi oferit noi oportunități de dezvoltare a economiei, de investiții pe tot lanțul, de la angrenarea agenților economici în realizarea lucrărilor de exploatare până la extinderea conductelor de gaze naturale, precum și investiții noi în prelucrarea superioară a gazului. Despre lucrurile acestea am vorbit în trecut în acest policy brief.
Astăzi, vedem cum prețurile la producția de gaze naturale au scăzut la minime istorice pe piețele din regiune. Conectate la diferite surse de aprovizionare, aceste piețe beneficiază de un grad de lichiditate mult mai ridicat decât România. Mai mult, în ultimul an și jumătate, piața europeană s-a confruntat cu o ofertă în exces de gaze naturale, pe fondul intensificării importurilor de LNG (gaz natural lichefiat).
Creșterea cantităților stocate în depozite din teama că tranzitul gazelor rusești prin Ucraina spre Europa ar fi putut să se sisteze de la 1 ianuarie 2020 și cererea scăzută pe fondul temperaturilor ridicate din această iarnă au generat și în România o ofertă crescută de gaze naturale. Tendința de preț descrescătoare a fost accentuată și de pandemia de coronavirus, care literalmente a oprit mare parte din producția industrială, a accelerat reducerea consumului și a generat un exces de ofertă.
Tot acest context creează, însă, un cadru favorabil și pentru liberalizarea prețului la consumatorul casnic de gaze naturale, care de altfel este și prevăzut în OUG1/2020, care a abrogat nefasta OUG114/2018. Un preț scăzut la producție are șansele să se reflecte într-un preț scăzut în factura consumatorului grație contextului de piață, unul mult mai transparent decât cel fixat din pixul vechilor politicieni care controlează din umbră de ani de zile destinele sectorului energetic. Evident, acest lucru trebuie acompaniat de ajutoare clar definite pentru consumatorii vulnerabili, adică cei care au dificultăți în a-și plăti factura la energie. Din păcate, aceasta este piesa lipsă din puzzle, pe care guvernul PNL întârzie să o pună pe masă.
Astăzi, deși prețul la producție este la un minim istoric, facturile noastre încă nu s-au conformat acestui trend deoarece ANRE, instituție controlată politic până și în cele mai mici unghere, este cel care încă stabilește prețul final pe baza unei formule complicate și pe care nu o înțelege nimeni.
Dacă în perioada următoare Guvernul va alege să nu liberalizeze prețul gazelor naturale și va aplica aceeași rețetă a prețului plafonat din motive preponderent electorale, există riscul să ne trezim cu un declin accentuat al producției interne. Acest lucru se va traduce în taxe mai puține la bugetul statului care se bazează într-o măsură considerabilă pe veniturile obținute din taxarea producției de gaze naturale și din dividendele încasate de la companiile din energie. Mai mult decât atât, pentru a avea încasări la buget, e nevoie ca industria să investească, ori în logica de plafonare a prețului, aceste investiții nu vor apărea nicicum. Astfel, nu ar fi exclus ca, după alegeri, să plouă cu noi taxe pentru a compensa aceste decizii populiste.
Un mare semnal de alarmă este acela că producția de gaze naturale autohtonă a scăzut în primul trimestru al acestui an cu 4%, față de aceeași perioadă a anului 2019. Realitatea este că toate companiile strâng cureaua în această perioadă, iar menținerea unei piețe reglementate va face ca mult business să se închidă. Acest declin se va traduce și în pierderi de locuri de muncă într-un sector strategic al economiei care nu și-a oprit motoarele în timpul pandemiei de coronavirus.
De asemenea, investițiile în noi capacități de producție mai puțin poluante probabil vor întârzia să apară. Acest lucru este extrem de necesar decarbonării sistemului energetic, mai ales în contextul Green Deal, intens dezbătut și promovat de la cel mai înalt nivel al UE.
România trece, astăzi, printr-un punct critic, iar restartul economiei trebuie concentrat inclusiv în jurul stimulării investițiilor private în sectorul energetic. Aceasta este rețeta pentru o recuperare sustenabilă după pandemia de coronavirus.
INTERVIURILE HotNews.ro