Om cu om, casă cu casă la al 13-lea recensământ al României

În acest an, populația României participă la al 13-lea recensământ desfășurat și organizat la nivel european în scopul îmbogățirii și actualizării bazelor de date privind evidența populației și cele mai importante caracteristici ale acesteia. Perioada Recensământului Populației și Locuințelor este februarie 2022-iulie 2022, iar momentul de referință este ora „0” din ziua de 1 decembrie 2021. Datele culese la nivel național privind cetățenii și locuințele acestora sunt furnizate Comisiei Europene odată la zece ani.

Recensământul Populației și Locuințelor (RPL) este o cercetare statistică bazată pe un cadru solid legislativ intern și extern, fiind coordonat tehnic și metodologic de către Institutul Național de Statistică. Normele europene impun o serie de tematici care trebuie incluse în chestionarele care urmează să fie completate de cetățeni români și străini aflați pe teritoriul țării. Conform Regulamentului (CE) Nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind recensământul populației și al locuințelor[1], cercetarea națională a recensământului presupune o serie de indicatori privind individul recenzat cum ar fi: vârsta, sexul, domiciliul habitual, nucleul familial, nivelul de educație, statutul profesional, etc., și un alt set de indicatori privind locuințele precum tipul de proprietate, numărul ocupanților și condițiile de trai.

Cum se prezintă România la Population and Housing Censuses?

România, ca stat de emigrare, având una dintre cele mai mari diaspore din Europa, a suferit de-a lungul timpului fluctuații ale populației privind numărul, compoziția pe diferite categorii sau repartiția geografică. De la ultimul recensământ din 2011, numărul populației rezidente (persoane care au locuit la reședința obișnuită o perioadă neîntreruptă de cel puțin 12 luni înainte de data de referință), a scăzut considerabil cu aproape un milion de locuitori care au locuit la reședința obișnuită, conform Institutului Național de Statistică[2]. Datele arată că în 2011 populația rezidentă era de aproximativ 20 de milioane, iar la 1 ianuarie 2021, s-au înregistrat 19.201.662 de locuitori.

Dacă privim mai în spate, datele istorice ale populației de la primele recensăminte arată diferențe subtanțiale privind populația rezidentă a României. Cifrele arată pe axa temporală 1969-2021, o creștere majoră a numărului populației rezidente până în anii 2000. Important de amintit este contextul socio-politic din perioada regimului comunist, când politica demografică a căpătat schimbări majore prin impunerea unei creșteri accelerate a natalității.

Sursa: Institutul Național de Statistică

Preconizările privind rezultatele Recensământului Populației și Locuințelor din 2022 se construiesc pe baza metodologiei de colectare. În premiera statisticilor oficiale ale României, recensământul din acest an va număra populația în funcție de reședința obișnuită, nu reședința de domiciliu. Mai precis, cifrele reale ale populației rezidente din 2011 încoace se vor re-estima în funcție de rezultatele obținute la recensământ începând cu luna februarie a acestui an.

Evoluția cercetărilor statistice naționale

De la census provinciae din timpul împăratului Traian al Daciei Preistorice până la ultimul recensământ desfășurat în România în anul 2011, întreaga cercetare statistică națională a preluat diverse forme în funcție de evoluția popoarelor și contextul social, politic și economic al statelor în care trăiesc. România a trecut printr-o arhivă completă de 12 recensăminte din perioada 1859-1860 până în 2011, scopul cercetării naționale fiind același: îmbunătățirea calității vieții românilor prin politici publice corecte, complete și transparente.

Primul recensământ după Marea Unire s-a realizat în 1930 când România s-a remarcat la nivel european, cercetarea fiind considerată o „realizare ştiinţifică excepţională”[3],fiind una dintre cele mai moderne efectuate în acei ani în lume datorită colectării simultane a datelor privind apartenența etnică, limba maternă și religia.

În anul 1922 s-a decis ca recenzarea populației să fie realizată odată la 10 ani, metodologiile de colectare, prelucrare și diseminare a datelor fiind variate în funcție de cerințele și normele europene. De exemplu, perioada în care se desfășoară recensământul diferă în acest an față de ultimele recensăminte desfășurate în România. La ultimele două recensăminte, conform hotărârilor guvernamentale și a altor documente oficiale[4] privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi al locuinţelor din România, pe întreg teritoriul, recenzarea s-a efectuat în perioada 18-27 martie 2002, respectiv 20-31 octombrie 2011.

Recensământul Populației și Locuințelor din acest an aduce schimbări majore privind metoda de colectare a datelor, fiind informatizat și desfășurat preponderent online. Acest lucru presupune extinderea perioadei de efectuare a cercetării la aproape șase luni, incluzând etapa de autorecenzare.

Digitalizarea Recensământului Populației și Locuințelor

Autorecenzarea sau metoda CAWI – Computer Assisted Web Interview presupune posibilitatea completării chestionarului pentru recensământ online. Este o metodă favorabilă pentru siguranța cetățenilor în condițiile epidemiologice curente pe teritoriu. Aceasta se inițiază de bun augur odată cu începutul lunii martie și se desfășoară până în 15 mai 2022. Conform OUG 19/2020[5] privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România în anul 2021, înainte de perioada de autorecenzare, se vor culege date din surse administrative, astfel încât pentru fiecare persoană care este alocată unei reședințe de domiciliu se vor completa o serie de variabile privind caracteristici individuale. Odată ce o persoană accesează site-ul RPL[6], pe baza unui nume de utilizator și o parolă poate să completeze sau să efectueze modificări în propriul formular individual.

Pentru persoanele care nu dispun de un dispozitiv cu acces la internet sau care au nevoie de asistență în ceea ce privește aspectele tehnice, se vor amenaja spații speciale de către primării, chiar și în mediul rural. În aceste spații, se va asigura asistență prin prezența unui recenzor care va oferi suport tuturor persoanelor care vor să se autorecenzeze online.

Digitalizarea recensământului presupune, de asemenea, înlocuirea completării de către recenzor a chestionarelor pe hârtie cu completarea online prin intermediul unei tablete. Acest progres tehnologic privind recensământul populației și locuințelor oferă noi perspective privind culegerea datelor și păstrarea acestor în siguranță.

Între implicare și reticență

Pornind de la identificarea prin CNP a persoanelor de pe teritoriul țării care vor fi recenzate anul acesta, este necesar să înfruntăm realitatea caracterizată prin reticență în ceea ce privește colectarea datelor personale. Lipsa informării în ceea ce privește prelucrarea și diseminarea datelor și extinderea normelor legislative privind protecția datelor din ultimii ani, ar putea îngreuna activitatea recenzorilor. Este necesară aplicarea unui discurs amiabil în gospodăriile populației, prin care se stimulează populația să contribuie direct la crearea profilului țării, în rând cu Europa. De asemenea, este absolut necesară transmiterea informațiilor privind scopul cercetării și modul de diseminare a datelor. Mai exact, datele colectate de Institutul Național de Statistică și implicit de Direcțiile Județene de Statistică sunt folosite doar în scop statistic. Conform Legii 226/2009[7] privind organizarea și funcționarea statisticii oficiale în România, INS și ceilalți producători de statistici oficiale au obligația de a respecta confidențialitatea datelor, iar publicarea acestora se realizează doar sub formă agregată. Acest lucru înseamnă că spre Comisia Europeană pleacă o bază de date privind caracteristici individuale per total pe teritoriu, nu pe o unitate statistică în parte. Prelucrarea Codului Numeric Personal se realizează doar pentru a se asigura exhaustivitatea și calitatea datelor.

În sens opus, recenzorul poate aminti faptul că refuzul furnizării datelor pentru recensământ poate fi sancționat cu amendă de la 1.000 la 5.000 de lei, participarea la recenzare fiind obligatorie.

Colaborarea bună cu un recenzor reprezintă o contribuție proprie la consolidarea bazei de date privind statistica populației și a locuințelor din România. Implicarea la recensământ a rămas de-a lungul timpului un act de devotament față de responsabilitățile ca cetățean român și cetățean european. Deși experiențele privind participarea populației la cercetările trecute din România au fost relativ favorabile pentru activitatea personalului de recensământ, evoluția de după zece ani a mass-mediei influențează puternic atitudinile românilor într-un fel sau altul. În mod pozitiv, promovarea recensământului ajunge facil la majoritatea populației prin televiziune, radio, poștă, rețele de socializare, diverse grupuri online ș.a.m.d.Citeste articolul intreg pe Contributors.ro