Vasile Ghețău: Analiză în exclusivitate pentru Contributors.ro. „Impactul masivei imigrații din Ucraina asupra populației UE-27 în anul 2022”

Eurostat a publicat datele asupra situației demografice în țările UE-27 și în alte țări în anul 2022 mai târziu decât îi era practica anuală motivația putând fi implicațiile celor peste 4 milioane de refugiați ucraineni aflați în țările UE-27 asupra statisticilor naționale referitoare la populația rezidentă, nevoia cunoașterii și tratării armonizate a datelor asupra numărului refugiaților în țările Uniunii.

În luna martie 202,2 Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie asupra introducerii protecției temporare în spațiul UE a refugiaților din Ucraina în urma invaziei militare a Federației Ruse. Prin această decizie refugiații pot alege un Stat Membru în care doresc să se bucure de protecție temporară. Durata perioadei de protecție este de 1 an cu posibilitatea prelungirii dacă circumstanțele o impun. Refugiații având permisul de ședere (reședință) pot călători în spațiul Uniunii dar se bucură de beneficiile dreptului de ședere numai în țara care a emis permisul de ședere. La 4 martie 2023 mecanismul de protecție temporară a fost prelungit automat cu 1 an (4 martie 2023 – 4 martie 2024) iar prin decizie a Consiliului UE luată la sfârșitul lunii septembrie 2023 s-a prelungit din nou protecția temporară a persoanelor care au părăsit Ucraina după declanșarea războiului de agresiune a Rusiei, prelungirea fiind de la 4 martie 2024 la 4 martie 2025. Aceste decizii sunt luate în contextul în care regimul de protecție temporară are o durată de numai 3 ani (prin altă decizie, mai veche, a Consiliului). Cu alte cuvinte, dacă situația din Ucraina în primăvara anului 2025 nu va permite din diverse rațiuni întoarcerea refugiaților ucraineni aflați sub protecție temporară în țările UE, se va impune adoptarea altor formule (regimuri) de ședere a acestei populații la dimensiunea și geografia ei din primăvara anului 2025. Implicațiile sunt numeroase pentru Statele Membre, ca și pentru Consiliul Uniunii.

Mecanismul de protecție temporară a fost deci activat la 4 martie 2022 și prelungit astfel automat cu un an. Mecanismul asigură protecție imediată și colectivă a persoanelor refugiate care nu se pot întoarce în țara de origine. Obiectivul este „…de a reduce presiunea asupra sistemelor naționale de azil și de a permite persoanelor strămutate să se bucure de drepturi armonizate în întreaga UE” [1]. Drepturile armonizate se referă la: reședință; acces pe piața muncii și a locuințelor; asistență medicală; asistență socială; acces al copiilor la educație.

Prin măsurile adoptate de Consiliul UE refugiații ucraineni se includ în populația rezidentă a celor 27 de State Membre. Populația rezidentă este cea care locuiește efectiv într-o țară de cel puțin 12 luni sa mai puțin dar cu intenția de a locui cel puțin 12 luni. Permisul de reședință acordat refugiaților ucraineni are valabilitate de 1 an și se poate apoi prelungi cu durate de 6 luni. Fiind vorba de 4,4 milioane de persoane numărul populației rezidente s-a majorat sensibil în anul 2022 în unele țări, afectând ratele anuale de natalitate, de mortalitate, rata creșterii anuale a populației și structura pe vârste. Această amprentă a imensei imigrații din Ucraina va fi prezentă atât timp cât refugiații se vor afla în spațiul Uniunii. Rămâne de văzut dacă în populația rezidentă a ucrainenilor vor avea loc schimbări ale țărilor de reședință și cum va arăta tabloul statistic al evenimentelor demografice proprii acestei populații (nașteri, decese, căsătorii, divorțuri), evenimente incluse în statisticile țărilor.

În presa europeană pot fi găsite numeroase date asupra refugiaților din Ucraina, uneori contradictorii. Datele din articol se referă la anul 2022 și au drept sursă Eurostat.

Putem vorbi de realități inedite în demografia Uniunii Europene și schimbările survenite impun prudență în evaluarea măsurii în care cunoscutele caracteristici și tendințe de până acum ale situației demografice din cele 27 de țări, negative de mai multă vreme în fondul lor, ar putea fi afectate.

2 Numărul imigranților din Ucraina și impactul asupra populației Uniunii Europene

Unde se află cele 4,4 milioane de refugiați ucraineni care au primit permis de reședință în anul 2022 în țările UE? În figura 1 sunt prezentate datele pentru cele 27 de țări. S-au folosit valori absolute pentru a vedea întreaga distribuție a celor 4,4 milioane de refugiați. Polonia se detașează net cu 1,6 milioane. Este marele vecin din vestul Ucrainei, proximitatea geografică legăturile istorice motivând imensul flux al refugiaților după declanșarea invaziei Rusiei. Poate și dorința de a fi aproape de locurile părăsite forțat și speranța unei reveniri nu îndepărtate odată cu eliberarea lor. Germania se află la distanță surprinzător de mare, cu 780 de mii de refugiați, urmată de Cehia cu 460 de mii, număr mare dacă ținem cont de numărul populației și suprafața țării. Și Spania și Italia, țări cu tradiții și experiență în fenomenul imigrației, se află în partea superioară a clasamentului. Bulgaria, Slovacia, Olanda și România le urmează. –

Citeste intregul articol si comenteaza pe contributors.ro

Vasile Ghețău: Analiză în exclusivitate pentru Contributors.ro. „Impactul masivei imigrații din Ucraina asupra populației UE-27 în anul 2022”

2 Numărul imigranților din Ucraina și impactul asupra populației Uniunii Europene

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”