Cine este Rovana Plumb: A scăpat de urmărirea penală, iar acum e propunerea României pentru funcția de „ministru al Uniunii Europene”
PSD-ista Rovana Plumb (59 de ani), acceptată oficial pe lista propunerilor de comisar european în viitoarea Comisie von der Leyen, din Partea României, a cunoscut suișuri și coborâșuri în 25 de ani de politică, ajungând, iată, în mai puțin de 2 ani, din postura de parlamentar-ministru pentru care procurorii anticorupție au cerut urmărirea penală în dosarul Belina, până la funcția de „ministru” al Uniunii Europene.
Potrivit premierului Viorica Dăncilă, care a propus-o pe Rovana Plumb la Bruxelles, România vizează, pentru viitorul comiasar european, unul dintre portofoliile Transport, Energie, Mediu.
În anul 2017, când Liviu Dragnea era în libertate și domina politica internă a României, din postura de șef autoritar al PSD, principalul partid la guvernare, cariera politică de 23 de ani (atunci) a PSD-istei Rovana Plumb a fost pusă greu la încercare.
Pe 22 septembrie 2017, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat începerea urmăririi penale a vicepremierului de atunci, Sevil Shhaideh, o apropiată a lui Liviu Dragnea, pentru abuz in serviciu pentru fapte comise in perioada in care era sercretar de stat in Ministerul Dezvoltarii Regionale. Potrivit procurorilor DNA, in anul 2013, prin actiunea concertata a unor persoane cu functii publice, parti din Insula Belina si Bratul Pavel au trecut ilegal din proprietatea statului in proprietatea judetului Teleorman si in administrarea CJ Teleorman, pentru ca, doar la cateva zile, sa fie inchiriate tot ilegal unei firme private.
Tot atunci, DNA a cerut si sesizarea Camerei Deputatilor pentru avizarea urmaririi penale a Rovanei Plumb, fost ministru al Mediului la data faptelor, in același dosar. „In acelasi dosar, in conformitate cu prevederile legale si constitutionale, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie – doamna Laura Codruta Kovesi a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, in vederea sesizarii Camerei Deputatilor, pentru formularea cererii de efectuare a urmaririi penale fata de Plumb Rovana, deputat in Parlamentul Romaniei, fost ministru al Mediului si Schimbarilor Climatice, in legatura cu savarsirea complicitatii la infractiunea de abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, in exercitarea functiei ministeriale”, a aratat DNA.
În 17 octombrie 2017, Camera Deputaților a respins cererea DNA, iar Rovana Plumb a scăpat de urmărirea penală. Rovana Plumb și-a redresat rapid cariera politică, iar ala alegerile europarlamentare din mai 2019 a condus lista PSD. Partidul a obținut un rezultat modest, doar 22,5%, ieșind cu greu pe locul al doilea, în spaele PNL și puțin deasupra USR-Plus.
Cu toate astea, Rovana Plumb s-a învârtit de o funcție și în parlamentul European, fiind aleasă într-una din cele 9 poziții de vicepreședinte al Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților.
Funcția se poate dovedi importantă și pentru accederea ei în Comisia Europeană, la votul care va urma în Parlamentul European, Grupul S&D fiind al doilea cel mai mare din Parlamentul European.
Rovana Plumb a mai fost europarlamentar, în perioada 2009 – 2012 și ministru în mai multe Guverne:
- ministru al fondurilor europene ianuarie 2018 – aprilie 2019 și februarie 2017 – octombrie 2017
- ministru al muncii și justiției sociale – martie 2014 – noiembrie 2015
- ministru al mediului și schimbărilor climatice mai 2012 – martie 2014
Ca procedură, candidatul la funcția de președinte ale Comisiei Europene, germana Ursula von der Leyen, i-a selectat pe potențialii vicepreședinți și comisari pe baza sugestiilor primite din partea țărilor UE. Consiliul Uniunii Europene (miniștri ai statelor UE) trebuie să adopte această listă, în conformitate cu articolul 17 alineatul (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), după care lista va fi publicată în Jurnalul Oficial al UE. Marți, președintele ales von der Leyen va anunța distribuirea portofoliilor și modul în care intenționează să organizeze activitatea viitoarei Comisiei Europene.
Parlamentul European trebuie să dea apoi consimțământul întregului Colegiu de Comisari, inclusiv președintelui și Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate / vicepreședinte al Comisiei Europene. Aceasta este precedată de audieri ale comisarilor desemnați în comisiile europarlamentare relevante, în conformitate cu articolul 125 din Regulamentul de procedură al Parlamentului. După ce Parlamentul European își dă acordul, Consiliul European (unde România e reprezentată de președintele Iohannis) numește în mod oficial Comisia Europeană, în conformitate cu articolul 17 alineatul (7) din TUE.
Rovana Plumb – de la Adrian Năstase la Viorica Dăncilă
Rovana Plumb spunea in CV-ul postat pe blogul ei in anul 2012, ca este licentiata a Institutului Politehnic Bucuresti – Facultatea „Utilaje si Ingineria Proceselor Chimice”, din anul 1984.
Pe site-ul Guvernului, in versiunea engleza, mai figura si cu studii la ASE Bucuresti – „Cresterea productivitatii muncii in organizarea muncii”. Nu preciza, insa, ce tip de studii au fost acestea.
Studiile au adus-o pe Rovana Plumb in atentia presei, cu o controversa in anul 2012, cand a fost numita ministru al Mediului. In CV-ul postat pe site-ul personal, ea si-a strecurat si o diploma in „Management strategic” de la George Washington University. In 2012, Universitatea americana a transmis HotNews ca Rovana, „din cate se pare, nu a obtinut o diploma, ci un certificat pentru absolvirea unui program”.
In cele din urma, ea insasi a marturist ca studiile sale in America au fost un curs de o saptamana sau doua, pe care l-a urmat impreuna cu mai multi romani. „A fost in perioada in care Mircea Geoana era ambasadorul roman la Washington. Cursul a durat o saptamana, doua. Nu imi amintesc exact. Am fost un grup de romani care am participat”, a marturisit ea, in cele din urma.
În total, pomelnicul studiilor Rovanei Plumb numara 18 cursuri si scoli, intre care unele in Portugalia, Belgia, Irlanda. 
Foto: Facebook
De la falitul Gerovital la revitalizarea PSD
In plan profesional, Rovana Plumb a intrat „in campul muncii”, in perioada comunista, ca inginer, la fabrica de cosmetice Miraj Bucuresti, in anul 1984. Cariera ei la producatorul de alifii a mers ca unsa si dupa Revolutie, ajungand director comercial in perioada 1992-1994. Apoi, dupa ce fabrica s-a transformat in Gerovital Cosmetice SA, Rovana Plumb a condus-o din pozitia de presedinte, director general. In cele din urma, fabrica avea sa dea faliment, in 2010.
Intre timp, insa, in 1994, pe cand avea 34 de ani, tanara directoare de la fabrica de cosmetice a intrat oficial in politica, devenind membru al PDSR (actualul PSD), pe vremea cand partidul era condus de Oliviu Gherman.
- Sapte ani a avut rabdare pana a obtinut o functie de demnitar in Guvern. In perioada 2001 – 2004, in Guvernul Nastase, Rovana Plumb a fost presedinta Protectiei Consumatorului, cu rang de secretar de stat.
Nastase a avut incredere in ea si a luat-o si trezorier al campaniei lui electorale din anul 2004, pentru prezidentiale. De la finantarea acelei campanii electorale i s-a tras lui Nastase si prima condamnare la inchisoare, 2 ani cu executare in dosarul Trofeul Calitatii. Justitia a stabilit in anul 2012 ca, in 2004, Nastase si-a finantat campania electorala din taxele platite de firmele care s-au inscris la un soi de concurs organizat de Inspectoratul de Stat in Constructii. In 2006, presa relata ca si Rovana Plumb a fost audiata ca martor, de procurorii anticoruptie, in dosarul finantarii campaniei lui Nastase. 
Rovana Plumb si Adrian Nastase in anul 2001. Foto: Agerpres
- Peste ani, Rovana Plumb avea sa castige increderea unui presedinte al PSD si premier: Victor Ponta, ucenicul lui Nastase. In mai 2012, Ponta ajunge premier si o cheama pe Rovana Plumb de la Bruxelles pentru a-i oferi functia de ministru al Mediului. Ea a renuntat la salariul de peste 6.000 de euro de europarlamentar pentru functia de ministru al Mediului, remunerata atunci cu putin peste 1.000 de euro pe luna. Ea avea, insa, pe mana sume mult mai mari, daca ne gandim numai la cele peste 4 miliarde de euro din programul de mediu din fonduri europene.
In martie 2014, inainte de campania lui Ponta pentru prezidentiale, Rovana primea un portofoliu cu greutate electorala mare: Ministerul Muncii. Aici ea era responsabila de ajutoarele sociale, de pensii si de salariile bugetarilor.
Ponta avea, insa, sa piarda alegerile in fata lui Klaus Iohannis. Esecul PSD nu i-a adus Rovanei caderea, ci, dimpotriva, marirea. Dupa rateul lui Nastase din 2004, in fata lui Traian Basescu, Rovana a ajuns presedinta Organizatiei de Femei a PSD, in 2005. Dupa dezastrul inregistrat de PSD cu Ponta, din 2014, aceeasi Rovana Plumb mai urca odata in ierarhia partidului: in martie 2015 a fost aleasa presedinta Consiliului National al PSD, o functie importanta care fusese creata cu ani in urma special pentru Adrian Nastase, si care avea sa o propulseze mai departe pe Rovana si mai sus.
Pe 12 iulie 2015, Victor Ponta a anuntat pe Facebook ca se retragea din functia de presedinte al PSD, la vreme aceea. In locul lui, Rovana Plumb ramanea sa conduca partidul ca presedine interimar. Între timp, PSD a ajuns în mâinile lui Liviu Dragnea, iar Ponta a plecat și și-a făcut un alt partid, pro România. Și Dragnea a picat de la putere, ajungând în închisoare, iar PSD a ajuns sub conducerea (cel puțin oficial) a premierului Viorica Dăncilă. Aceasta este cea care a propus-o pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european din partea României.
Rovana Plumb si Victor Ponta (2011). Foto: Agerpres
- In decembrie 2014, Rovana Plumb a fost cea care a ajutat-o pe Viorica Dancila sa obtina sefia delegatiei europarlamentarilor PSD. Fostul lider al delegatiei, Catalin Ivan, a fost dat la o parte atunci si sanctionat, la solicitarea Rovanei Plumb. Interesant este ca Dancila vine din organizatia de Teleorman a PSD, controlata de Liviu Dragnea, actualul rival al Rivanei in fruntea partidului.
Controversele care nu i-au turnat plumb in picioare
Controversa din 2012 cu CV-ul impanat cu studii in SUA nu a fost singura din cariera politica a Rovanei Plumb.
- In octombrie 2014, cotidinul Romania Libera a suprins la Rovana Plumb in curte un autoturism Audi Q7, inmatriculat cu numere de Bulgaria. Metoda inmatricularii masinii in Bulgaria este folosita de unii dintre soferii din Romania pentru a eluda taxa de mediu.
Scandalul era cu atat mai mare cu cat insasi Rovana Plumb fusese cu putin inainte ministru al Mediului, cea care a introdus noua forma a taxei de mediu pentru masini.
„Soferul familiei ne-a confirmat ca vehiculul, care are in prezent numere de inmatriculare de Ruse, este utilizat de catre fiul demnitarei, iar mai multi martori ne-au povestit ca acelasi Audi Q7 mai este folosit si de sotul fostului ministru al Mediului”, relata atunci Romania Libera.
Rovana Plumb a negat, insa, ca ar detine autoturismul in cauza.
Plumb a transmis ulterior cotidianului Adevarul o dovada eliberata de ANAF, potrivit careia o taxa de mediu, in valoare de 30.778 de lei, fusese achitata in data de 12.06.2013, pentru o masina de-a ei.
- Tot de la masina i s-a tras o alta controversa in care a fost implicata. Academia Catavencu a scris ca in anul 2008 familia Plumb a cumparat un Audi Q7 pe care si l-a trecut in declaratiile de avere din 2012 si 2013.
„Europarlamentarul PSD a uitat sa treaca in declaratia de avere un autoturism Audi Q7, in valoare de peste 50.000 de euro, care a fost achizitionat in acest an”, scria Catavencu.
Directorul ei de campanie din 2008, Marian Rotaru, a dat urmatoarea explicatie pentru Catavencu: masina a fost luata din niste bani pe care i-a imprumutat el. Dar nici acest imprumut nu aparea in declaratia de avere a Rovanei, mai remarca Academia Catavencu.
- O alta controversa in care s-a implicat Rovana Plumb este proiectul minier de la Rosia Montana.
In anul 2013, ea era ministrul Mediului, in Guvernul Ponta. Executivul condus de Victor Ponta a facut atunci un proiect de lege privind demararea proiectului de exploatare a aurului, cu cianura. Cand a pasat o responsabilitate executiva la Parlament, Ponta a facut celebra sa afirmatie cum ca, in calitate de deputat, el va vota impotriva propriului proiect de lege initiat de el ca prim-ministru.
„O sa fiu sincer si o sa va spun ca eu, ca deputat, o sa votez impotriva, dar pe de alta parte, ca prim ministru, nu am dreptul… „, spunea Ponta, la B1 TV, in septembrie 2013.
Nici deputata de Dambovita Rovana Plumb nu a fost un ministru mai hotarat in a-si asuma responsabilitati. „Ministerul Mediului va actiona in functie de decizia Parlamentului. Vom actiona intr-un mod cat se poate de strategic, in interes national si in conformitate cu legislatia”, spunea Plumb, in noiembrie 2013, referitor la proiectul de la Rosia Montana.
- Si in cazul pensiilor parlamentarilor, deputata Rovana avea sa demonstreze aceeasi hotarare in a-si asuma responsabilitatea ca ministru, de data aceasta al Muncii. In aprilie 2015, cand parlamenarii isi pregateau pensiile speciale, Rovana Plumb a evitat un punct de vedere transant, in calitate de ministru de resort. Intrebata daca Guvernul va sustine sau nu va sustine instituirea unor pensii speciale pentru parlamentari, Rovana Plumb a raspuns: „Tipurile de avize pe care le da Guvernul pe initiativele legislative sunt <>, <> sau <>. In acest caz, Parlamentul va decide”.
„In ceea ce priveste initiativele legislative, acestea apartin in exclusivitate Parlamentului. Vom discuta in momentul in care va aparea o astfel de initiativa legislativa. Decizia in ceea ce priveste initiativele legislative venite din partea colegilor din Parlament apartin in exclusivitate Parlamentului”, a mai aratat ministrul Muncii.
„Avand in vedere conditiile impuse prin acordurile cu organismele financiare internationale, Guvernul nu poate sustine propunerea legislativa, urmand ca, in final, Parlamentul sa decida”, se arata in punctul de vedere al Guvernului privind pensiile speciale pentru parlamentari. In cele din urma, parlamentarii si-au votat pensiile speciale, in lipsa unui punct de vedere ferm in care Guvernul sa spuna clar daca sustine sau nu proiectul, asa cum procedeaza de obicei. 
Foto: Presedintia Romaniei
- Cel mai recent, în august 2019, Rovana Plumb s-a aflat și în mijlocul unui scandal de nepotism în PSD Dâmbovița, organizația pe care o conduce. Potrivit Digi 24.ro, mai mulți lideri ai PSD Dâmbovița i-au transmis o scrisoare președintelui PSD, Viorica Dăncilă, în care îi semnalează problemele din organizația condusă de europarlamentarul Rovana Plumb. Aceștia au acuzat-o pe Rovana Plumb că ar fi cheltuit banii organizației și că fiul său, Andrei Plumb, acționează ca un „vătaf” în filiala PSD Dâmbovița. Scrisoarea a fost inițiată de deputatul PSD Corneliu Ștefan și semnată de 50 de primari PSD din județ. Semnatarii îi cereau președintei PSD demiterea conducerii filialei Dâmbovița și numirea unei conduceri interimare. Sunt semnalate mai multe nereguli în conducerea organizației, printre care cheltuirea fondurilor pe mese festive și consultanți, dar și mai multe nemulțumiri în legătură cu impunerea lui Andrei Plumb președinte „de facto” al PSD Dâmbovița, acțiunile de intimidare și amenințare sau cooptarea în echipa de campanie a fostului deputat PDL , Florin Popescu, un vechi rival al PSD-iștilor dâmbovițeni.
- Newsweek România a dezvăluit recent că Rovana Plumb a donat 800.000 de lei pentru PSD în campania electorală pentru alegerile europarlamentare, potrivit situației „contribuțiilor competitorilor electorali declarate în campania electorală pentru alegerea membrilor”, făcută publică de către Autoritatea Electorală Permanentă. Donația către PSD se regăsește și în declarația de avere a Rovanei Plumb publicată în vara anului 2019, fostul ministru susținând că a împrumutat cei 800.000 de lei. Suma donată este de șase ori mai mare decât veniturile Rovanei Pulmb din 2018, care sunt de 140.000 de lei. Rovana Plumb nu are bani în conturi, potrivit declarației sale de avere. De asemenea, Rovana Plumb a declarat că a împrumutat 800.000 de lei de la o persoană fizică, Elana Loghin, în anul 2019, trebuind să returneze banii în 2021.
Casele si banii Rovnei Plumb
Potrivit celei mai recente declaratii de avere, din iunie 2015, Rovana Plumb, impreuna cu familia ei, detine 5 case.
Ea are, impreuna cu sotul ei, o vila de 671 de metri patrati in orasul Pantelimon, judetul Ilfov, in apropiere de Bucuresti. Rovana a mostenit o cota de 5 optimi dintr-un apartament de 80 mp situat din Bucuresti. Ea singura, de data aceasta, are si o casa de vacanta in judetul Dambovita. La randul sau, sotul a mostenit o casa de 95 mp la Comarnic. Tot el are si un aparatment de 50 mp in Capitala. De asemenea, ea deține și bijuterii de 7.000 de euro, conform declarației de avere din iunie 2019.
In schimb, Rovana Plumb are si datorii: in 2007 a facut un credit la BRD de 800.000 de euro, scadent in 2030, pe lângă cei 800.000 de lei împrumutai în 2019 de la Elena Loghin.
Rovana Plumb nu mai are economii la bănci, conform declarație de avere din iunie 2019. În 2015, de exemplu, ea avea ceva bani puși deoparte, în conturi: circa 3.700 de euro si 1.300 de lei.
INTERVIURILE HotNews.ro