EXIT POLL Rezultate alegeri locale 2024 la Primăria Sectorului 2. Radu Mihaiu și Rareș Hopincă, la egalitate cu 43 %

Radu Nicolae Mihaiu, primarul în funcție susținut de Dreapta Unită, și Rareș Hopincă, candidatul Alianței PSD-PNL, sunt la egaitate, cu 43%, în sondajul Curs Avangarde cu date colectate până la ora 22.00, când s-au închis urnele. Pe locul 3, la mare distanță de primii clasați, se află Iolanda Luminiţa Bughiu (Partidul S.O.S. România), cu 10%.

Rezultate EXIT POLL la ora 20.30:

Rareș Hopincă – 43.00%
Radu Nicolae Mihaiu – 43.00%
Iolanda Luminița Bughiu – 10.00%
Andrei Gabriel Golgoțiu – 4.00%

Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică în baza recensământului din anul 2021, în Sectorul 2 există 291,557 de locuitori.

Cine a intrat în cursa pentru funcția de primar al Sectorului 2

Pentru Primăria Sectorului 2 au fost înscriși în total 4 candidați:

Radu Mihaiu Alianţa Dreapta Unită USR – PMP – Forţa Dreptei;
Rareș Hopincă Alianţa Electorală PSD PNL;
Iolanda Luminiţa Bughiu (Partidul S.O.S. România);
Andrei Gabriel Golgoţiu (Partidul Reînnoim Proiectul European al României REPER).

Cine e Radu Mihaiu

Radu Mihaiu este născut pe 8 septembrie 1977, la Râmnicu Vâlcea. Mihaiu este căsătorit și are doi copii. De profesie este IT-ist, în 2000 a luat licența în informatică laFacultatea de Matematică a Universității București.

În perioada octombrie 2008- iunie 2010, Radu Mihaiu a urmat cursurile EMBA Sheffield International Faculty, City College, Sheffield, însă nu a obținut o diplomă. La începutul carierei, Mihaiu a lucrat în privat, fiind software developer și manager la mai multe companii și profesor de informatică. În perioada 2006-2016 a fost general manager E-dea Works SRL, companie pe care a fondat-o.

În 2016-2017 Mihaiu a fost consilerul lui Cristian Ghinea la Ministerul Fondurilor Europene și secretar de stat în același minister. Din 2018, Mihaiu este preşedinte USR Sector 2, iar din 2019 membru Biroul Municipal USR Bucureşti. Din septembrie 2020 este primarul Sectorului 2.

Ce avere are Radu Mihaiu

Potrivit declarației de avere depuse la depunerea candidaturii, Mihaiu deține următoare bunuri:

un teren de 256 mp în intravilan, deținut împreună cu soția;
două apartamente, unul de 120 mp și unul de 75 mp, deținute împreună cu soția;
în conturi are 215.000 lei și circa 30.000 de euro;
circa 230.000 lei bani împrumuturi acordate în nume personal E-dea Works SRL;

Radu Mihaiu a încasat anul trecut de la Primărie, salariul de primar – 197.558 lei. Soția a primit un salariu de 230.000 lei de la o companie privată. Familia a mai încasat 6.000 de euro din chirii.

Cine e Rareș Hopincă

Rareș Hopincă este născut pe 29 august 1984, în Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava. Este absolvent al Facultății de Filozofie și Jurnalism din cadrul Universității „Spiru Haret” din București.

Hopincă este membru PSD din 2009, iar din 2019 este președinte executiv al PSD Sector 5. Din 2006 până în 2016 a lucrat în privat, la diferite societăți comerciale, de la specialist în relații publice până la administrator și director.

Din 2017 a început să lucreze la stat:

2017 – 2018 – Director General, Primăria Sectorului 5, Municipiul București
2018 – 2020 – City Manager, Sectorul 5, Municipiul București
Iunie 2021 – Iulie 2022 – Consilier Economat Sector 5
Iulie 2022 – Aprilie 2023 – Prefect al Municipiului București
Iulie 2022 – Iulie 2023 – Administrator Public, Sectorul 5, Municipiul București

Ce avere are Rareș Hopincă

Potrivit declarației de avere depuse la depunerea candidaturii, Rareș Hopincă deține:

două apartamente, unul de 66 mp și unul de 41 mp, împreună cu soția;
un scuter BMW;
obiecte de artă și bijuterii de 30.000 lei;
criptomonede de 23.000 euro;
Rareș Hopincă are și două credite la bancă: BCR – 52.250 euro; First Bank – 106.361 lei;
Hopincă mai are și rate directe la dezvoltatorul imobiliar Atheneum Construct – 38.860 euro.

Anul trecut din salariile de Prefectură, administrator public la Sectorul 5 și indemnizația din CGMB a câștigat aproape 156.000 lei. Soția, angajată la privat a câștigat 156.000 lei.

Hopincă mai are și veniturii din chirii de 10.504 lei.

Câți cetățeni au fost așteptați la vot în România

Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat că numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral, la data de 31 mai, este de 18.978.908, fiind cu 12.297 mai mulţi faţă de ultima informare publică de la sfârşitul lunii aprilie.

Numărul de alegători care au împlinit 18 ani în luna mai este de 19.696, aceştia fiind înscrişi în Registrul electoral din oficiu, de AEP, pe baza comunicării Direcţiei Generală pentru Evidenţa Persoanelor (DGEP).

Totodată, au intrat în evidenţele DGEP 2.673 de alegători noi, iar din datele de la Direcţia Generale de Paşapoarte au intrat 9.998 de alegători noi.

Programul de funcționare al secțiilor de vot la alegerile locale

Alegătorii, care sunt aşteptaţi la urne pe 9 iunie pentru alegerea consilierilor locali, judeţeni, preşedinţilor de consilii judeţene, a primarilor, pot vota doar în localitatea în care au domiciliul sau reşedinţa, doar la secţia de votare la care sunt arondaţi şi doar pe teritoriul României.

La alegerile locale nu se votează în străinătate. Votarea are loc în intervalul orar 7.00-22.00. La ora 22.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului secţiei de vot. Alegătorii care la ora 22.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să exercite dreptul de vot până la ora 23.59.

Câte secții de votare sunt în România

Autoritatea Electorală Permanentă a organizat, pe teritoriul României, 18.955 de secţii de votare la alegerile pentru Parlamentul European şi la cele pentru autorităţile administraţiei publice locale. Instituţia administrează Registrul secţiilor de votare din ţară, o bază de date centralizată privind delimitarea, numerotarea, sediile şi dotarea secţiilor de votare.

Potrivit sursei citate, numerotarea secţiilor de votare din ţară este actualizată de AEP la nivelul fiecărui judeţ, respectiv al municipiului Bucureşti, începând cu localitatea reşedinţă de judeţ şi continuând cu cele din municipii, oraşe şi comune, în ordinea alfabetică a acestora.

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, a anunţat, la 28 mai 2024, că la scrutinul din 9 iunie s-au înscris 207.389 de candidaţi pentru alegerile locale. Un număr de 30 de asociaţii şi fundaţii au fost acreditate de Autoritatea Electorală Permanentă ca observatori la alegerile europarlamentare şi locale care vor avea loc pe data de 9 iunie.