ANALIZĂ Cât de mare este problema corupției în Ucraina în privința aderării la UE

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit duminică de necesitatea consolidării legilor anticorupție în Ucraina, relatează The Guardian.

„Mai trebuie să fie implementate reforme, pentru a consolida statul de drept, pentru a lupta împotriva corupției, de exemplu, sau pentru a moderniza administrația, ceea ce va ajuta și la atragerea investitorilor”, a spus der Leyen.

Un subiect care a fost abordat tot mai rar și cu fereală de la invazia Ucrainei de către Rusia. Dar acum, Comisia Europeană este așteptată să își finalizeze avizul privind aderarea Ucrainei la UE săptămâna viitoare.

Analiștii spun că Ucraina suferă de mult timp de corupție sistemică, dar că Rusia, care adesea transformă această problemă în armă, nu este în măsură să judece, scrie Al Jazeera.

În urmă cu trei ani, la 20 mai 2019, Volodimir Zelenski, cu o urmă de ironie, a declarat în discursul său de inaugurare că victoria sa în alegeri a dovedit că ucrainenii s-au săturat de politicienii experimentați care, în ultimii 28 de ani, au creat o țară a oportunităților – „oportunități de a fura, mitui și jefui”.

Fostul actor de comedie, care a promis să combată corupția în campania sa, a adăugat: „Să construim o țară a altor oportunități. Unde toată lumea este egală în fața legii și unde regulile jocului sunt oneste și transparente, care sunt aceleași pentru toată lumea”.

Ucraina a fost a doua cea mai coruptă țară din Europa, înaintea Rusiei

Ucraina a fost asociată de mult timp cu corupția și oligarhia, iar Rusia a folosit aceste teme de discuție pentru a-și justifica parțial războiul împotriva țării.

Cu toate acestea, analiștii spun că Ucraina de astăzi a făcut pași importanți pentru a eradica corupția.

Fostul premier al Ucrainei Iulia Timoșenko, unul dintre liderii Revoluţiei portocalii din 2004 (Foto: Vitaly Zalessky / TASS / Profimedia)

Potrivit Indicelui de percepție a corupției 2021 al Transparency International, Ucraina s-a clasat pe locul 122 din 180 de țări, în apropierea unor țări precum Zambia, Gabon și Mexic, în timp ce națiuni precum Danemarca și Finlanda s-au clasat pe primul loc.

În acel an, Ucraina a fost a doua cea mai coruptă țară din Europa, înaintea Rusiei, la 136.

Dar, potrivit lui Koen Slootmaeckers, lector senior de politică internațională la City, University of London, „trebuie să fim foarte atenți la modul în care discutăm problema corupției în Ucraina, deoarece, dacă nu suntem atenți, nu facem decât să adăugăm la narațiunea propagandistică a Rusiei, care folosește corupția ca o justificare a propriei agresiuni.

„Acest lucru se întâmplă în special atunci când începem această conversație comparând Ucraina cu țările africane, unde puterile occidentale folosesc adesea corupția pentru a continua să subordoneze națiunile africane și să le supună unor măsuri speciale și condiționării ajutorului pentru dezvoltare”, a declarat el pentru Al Jazeera.

Deși nu există nicio îndoială că fenomenul corupției a tulburat societatea și peisajul politic al Ucrainei, ucrainenii obișnuiți s-au ridicat în mod repetat împotriva neregulilor guvernului și au cerut statul de drept, democrația și autodeterminarea, cum ar fi în timpul Revoluției Portocalii din 2004 și a protestelor pro-europene ale mișcării Euromaidan, aproximativ 10 ani mai târziu.

Revoluția portocalie a fost o serie de greve și proteste legate de acuzațiile de fraudare a voturilor în favoarea lui Viktor Ianukovici, un candidat pro-rus la alegerile prezidențiale din 2004.

Euromaidanul din 2013-2014 a fost rezultatul deciziei guvernului de a nu semna Acordul de asociere Uniunea Europeană-Ucraina cu blocul comunitar. Aceste proteste s-au încheiat cu demisia lui Ianukovici.

„În ceea ce privește Ucraina, revoluția Euromaidan a fost declanșată în mare măsură de dorința de a schimba regimul politic și de a aborda problema corupției din Ucraina”, a declarat Slootmaeckers.

Fostul președinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici, fugit de aproape opt ani în Rusia (Foto: Captura YouTube)

Moștenirea URSS: Mita sau „cadourile” erau frecvente în sistemul public

Dar Ucraina s-a confruntat cu o corupție sistemică generalizată cu mult înainte de epoca Ianukovici.

Mita sau „cadourile” erau frecvente în sistemul public. Ucrainenii erau nevoiți să recurgă la mituirea funcționarilor pentru a obține un acces mai bun la serviciile publice, cum ar fi educația sau asistența medicală, sau pentru a nu le fi refuzate.

„Din păcate, acest tip de corupție sistemică generalizată este complicat de abordat și necesită eforturi susținute timp de cel puțin o generație sau chiar mai mult”, a declarat pentru Al Jazeera Cristian Nitoiu, profesor de diplomație și guvernanță internațională la Universitatea Loughborough.

„Moștenirea Uniunii Sovietice joacă un rol important, deoarece cetățenii au trebuit să învețe cum să navigheze într-un sistem de relații și reguli informale, în care toată lumea avea drepturi egale pe hârtie, dar, în practică, unii oameni erau mai „egali” decât alții.

„Aceste evoluții nu sunt unice în Ucraina, deoarece majoritatea țărilor post-sovietice și comuniste le-au experimentat, inclusiv Rusia, dar Ucraina, alături de Moldova, au fost cazuri extreme.”

Cu toate acestea, s-au petrecut multe în Ucraina de la Euromaidanul din 2014. Guvernul a colaborat cu OCDE pentru a reduce corupția și a adoptat mai multe măsuri anticorupție, inclusiv o strategie anticorupție și reforme ale codului penal, care au adus Ucraina în conformitate cu standardele internaționale.

De asemenea, au fost lansate două organisme anticorupție – Agenția de prevenire a corupției și Biroul național anticorupție.

Aceste măsuri au înăsprit cerințele de raportare pentru politicieni și funcționari de stat în ceea ce privește veniturile lor.

UE nu a elaborat o adevărată strategie care să vizeze marea corupție

„UE este conștientă de mult timp de legăturile dintre oligarhi, înalți funcționari, politicieni, sistemul judiciar și întreprinderile deținute de stat. Totuși, auditorii observă că UE nu a elaborat o adevărată strategie care să vizeze marea corupție. De exemplu, fluxurile financiare ilicite, inclusiv spălarea banilor, sunt abordate doar marginal.”, se spunea într-un Raport special publicat în septembrie 2021 de Curtea de Conturi Europeană.

Cu toate acestea, UE a sprijinit numeroase reforme și activități anticorupție în Ucraina. Însă, adesea, Comisia a interpretat astfel de cerințe într-un mod prea tolerant, ceea ce a condus la evaluări pozitive exagerate.

Efecte limitate

La fața locului, ajutorul acordat de UE a produs doar rezultate limitate. Sprijinul său pentru combaterea structurilor și a comportamentelor anticoncurențiale s-a axat pe guvernanța corporativă și pe alinierea legislației ucrainene la normele UE.

Cu excepția granturilor acordate unor surse de mass-media independente și unor activiști, sprijinul UE nu s-a concentrat pe identificarea schemelor de mare corupție în care sunt implicate întreprinderi publice.

Cu toate acestea, având în vedere că atât de multe societăți din Ucraina activează în cadrul unor monopoluri sau oligopoluri corupte, UE ar fi trebuit să acționeze mai direct pentru a elimina obstacolele din calea concurenței libere și loiale.

Sprijinul acordat de UE pentru reforma judiciară nu a produs nici el rezultate suficiente. Totuși, proiectele UE și asistența destinată consolidării capacităților au contribuit la revizuirea Constituției Ucrainei, precum și la elaborarea unui număr mare de legi precum și crearea unei noi Curți Supreme.

Apropierea de UE și începutul reformelor serioase

După 2014, Ucraina s-a apropiat de Uniunea Europeană.

Prin semnarea Acordului de asociere cu UE, Ucraina a pus în aplicare reforme în domeniul statului de drept și al sistemului judiciar în sens mai larg.

„Progresul în implementarea acestor reforme a fost lent, dar constant”, a precizat Nitoiu.

„Printre realizările cheie [se numără] consolidarea independenței procurorilor sau a judecătorilor, precum și asigurarea procurorilor cu resurse și autonomie sporite pentru a combate corupția.”, a spus el.

Între timp, relațiile economice ale Ucrainei cu Rusia au fost aproape complet întrerupte pe fondul războiului, eliminând o altă sursă de corupție la nivel înalt.

Ucraina a luat, de asemenea, măsuri pentru a aborda corupția mai structurală, care este larg răspândită în societate, prin educarea generațiilor tinere.

Cu toate acestea, reformele au încă deficiențe.

„Este greu să cataloghezi Ucraina în prezent drept o țară coruptă, deoarece se confruntă cu un război. Cu toate acestea, este foarte probabil ca problemele legate de corupția structurală care este endemică în societate să fie încă prezente și vor continua să fie așa și după încheierea conflictului”, a declarat Nitoiu.

Ce s-a întâmplat în mandatul lui Zelenski

Corupția a fost unul dintre motivele pentru care ucrainenii au fost nemulțumiți de fostul președinte Petro Poroșenko.

Drept urmare, ei au votat în favoarea unor fețe noi și a unor reguli diferite odată cu alegerea lui Zelenski.

Acesta, în vârstă de 44 de ani, a fost, din punct de vedere retoric, relativ susținător al implementării reformelor cerute de UE. Cu toate acestea, guvernul său a fost deseori considerat ca urmărind legi care protejează interesele oligarhilor ucraineni.

„Pe durata mandatului său, Transparency International a înregistrat o creștere a nivelului de corupție perceput de publicul ucrainean. În sfera politică și academică, Zelenski a fost criticat frecvent pentru că se află în buzunarul oligarhilor ucraineni care nu au avut o poziție privilegiată în timpul președinției lui Poroșenko”, a explicat Nitoiu.

Cu toate acestea, Zelenski și-a lăsat amprenta și în combaterea corupției în Ucraina, a declarat Ola Onuch, lector senior de politică la Universitatea din Manchester, pentru Al Jazeera.

„Succesele politice majore, cum ar fi capacitatea lui Zelenski de a adopta o lege care să pună capăt imunității politice, care a protejat mult timp corupția politică, sunt succese remarcabile.

„Reformele din sectorul bancar și din alte domenii de afaceri au fost, de asemenea, impresionante. Sunt necesare mai multe reforme, inclusiv în sistemul de justiție, dar Ucraina a cunoscut multe reforme și mult mai mulți pași pozitivi în această privință decât Rusia.”, spune Onuch pentru Al Jazeera.