Ce știm despre cea mai mare centrală nucleară din Europa și care este cel mai mare risc pentru reactoarele de la Zaporojie

Centrala nucleară Zaporojie din sudul Ucrainei a fost bombardată în ultimele zile, deschizând posibilitatea unui accident grav la doar 500 de kilometri de locul celui mai grav accident nuclear din lume, dezastrul de la Cernobîl din 1986, potrivit unei analize Reuters.

Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a cerut joi atât Rusiei, cât și Ucrainei să înceteze toate luptele din apropierea centralei, după noi bombardamente.

Care este structura centralei?

Centrala nucleară de la Zaporojie este cea mai mare din Europa și una dintre cele mai mari din lume. Construcția acesteia a început în 1980, iar cel de-al șaselea reactor a fost conectat la rețea în 1995.

Centrala nucleară de la Zaporojie are șase reactoare de concepție sovietică VVER-1000 V-320 răcite cu apă, care conțin uraniu 235, ce are un timp de înjumătățire de peste 700 de milioane de ani.

La 22 iulie, doar două dintre reactoarele sale erau în funcțiune, potrivit Agenției pentru Energie Nucleară (NEA).

Care este cel mai mare risc pentru reactoare

Cel mai mare risc pentru reactoare este reprezentat de o scădere a aprovizionării cu apă.

Apa sub presiune este folosită pentru a transfera căldura din reactor și moderare pentru a încetini neutronii.

Moderatorul de neutroni este necesar pentru încetinirea neutronilor rezultați din fisiune (neutron termici) pentru a le crește eficiența de producere a unor noi reacții de fisiune. Moderatorul trebuie să fie un element ușor care permite neutronilor să se ciocnească fără a fi capturați. Ca moderatori se utilizează apa obișnuită, apa grea sau grafitul.

Dacă apa ar fi întreruptă, iar sistemele auxiliare, cum ar fi generatoarele diesel, nu ar reuși să mențină reactorul rece din cauza unui atac, reacția nucleară ar încetini, iar reactorul s-ar încălzi foarte repede.

Risc limitat

La temperaturi atât de ridicate, hidrogenul ar putea fi eliberat din învelișul de zirconiu, iar reactorul ar putea începe să se topească.

Cu toate acestea, experții spun despre clădirea care adăpostește reactoarele că este proiectată să conțină radiații și să reziste la impacturi majore, ceea ce înseamnă că riscul unei scurgeri majore acolo este încă limitat.

„Nu cred că ar exista o probabilitate mare de spargere a clădirii de izolare chiar dacă aceasta ar fi lovită accidental de un proiectil exploziv și cu atât mai puțin probabil ca reactorul în sine să fie afectat de așa ceva. Acest lucru înseamnă că materialul radioactiv este bine protejat”, a declarat Mark Wenman, specialist în materiale nucleare la Nuclear Energy Futures, Imperial College London.

Ce se întâmplă cu combustibilul uzat?

În afară de reactoare, există, de asemenea, o instalație de depozitare a combustibilului nuclear uzat, precum și bazine de combustibil uzat la fiecare reactor, care sunt folosite pentru răcirea acestuia.

După ce a servit în reactorul unei centrale nucleare, „combustibilul nuclear uzat ” este încă radioactiv și degajă căldură . Acesta este apoi îndepărtat din reactor și stocat temporar în bazinul de stocare înainte de trimitere pentru reprocesare și stocare finală.

Căldura reziduală pe care elementele de combustibil o emit după oprirea reactorului trebuie evacuată, ceea ce înseamnă că bazinul de stocare a combustibilului uzat trebuie răcit constant.

„Dacă nu se pune apă proaspătă, atunci apa se va evapora. Odată ce apa se evaporă, atunci învelișul de zirconiu se va încălzi și poate lua foc și atunci avem o situație proastă – un incendiu de uraniu iradiat care seamănă foarte mult cu situația de la Cernobîl, eliberând un întreg complex de izotopi radioactivi”, a declarat Kate Brown, istoric de mediu la Massachusetts Institute of Technology, a cărei carte „Manual de supraviețuire” documentează întreaga amploare a dezastrului de la Cernobîl.

O scăpare de hidrogen dintr-un bazin de combustibil uzat a provocat o explozie la reactorul 4 de la Fukushima, în 2011.

Potrivit unui document transmis în 2017 de Ucraina către AIEA, în instalația de combustibil uzat uscat existau 3.354 de ansambluri de combustibil uzat și aproximativ 1.984 de ansambluri de combustibil uzat în piscine.

Aceasta reprezintă un total de peste 2.200 de tone de material nuclear, cu excepția reactoarelor, potrivit documentului.

La centrala atomo-electrică din Zaporojie – cea mai mare din Europa – „pe care invadatorii ruşi ameninţă acum să o arunce în aer, sunt stocate 1.200 de tone de combustibil nuclear. Dacă Rusia va decide să comită un atac terorist, dezastrul nuclear va afecta deopotrivă teritoriile Rusiei şi Ucrainei”, a avertizat şeful administraţiei militare regionale ucrainene din Zaporojie, Oleksandr Staruh, pe contul său Telegram.

Ar putea exploda centrala – și dacă da – ce s-ar întâmpla?

Potrivit experților, acest lucru este posibil, dar probabilitatea ca acest lucru să se întâmple este mică.

„Ceea ce avem aici, cu implicarea militară, este foarte dificil… Dacă se adună mai mulți factori critici, o explozie ar putea fi posibilă”, a declarat pentru Al Jazeera Ross Peel, managerul de cercetare și transfer de cunoștințe al Centrului pentru Studii de Știință și Securitate de la King’s College din Londra.

„Este dificil de spus dacă acest lucru [se va întâmpla] și posibilele consecințe ale acestui lucru. Depinde de modul în care s-ar produce explozia”, a adăugat el.

Imediat după o explozie, experții spun că ar putea avea loc evacuări pe scară largă din cauza unui nor radioactiv invizibil. Cu toate acestea, impactul unei scurgeri de radiații ar fi probabil resimțit timp de ani de zile.

„Probabil că veți vedea sute de mii de oameni care vor încerca să fugă din acea zonă”, a declarat Ramana pentru Al Jazeera.

„Va exista un nor, dar nu veți putea să-l vedeți… Suntem capabili să urmărim norul pentru că [avem] instrumente sensibile care măsoară nivelurile de radiații”, a adăugat el.

Unele dintre bolile pe care le-am putea vedea în urma unei explozii similare ar putea fi intoxicații acute cu radiații sau cancere care ar putea fi observate mai târziu.

Cine controlează centrala și cine o operează?

După ce au invadat Ucraina la 24 februarie, forțele rusești au preluat controlul asupra centralei la începutul lunii martie.

Personalul ucrainean continuă să o opereze, dar unități militare speciale rusești păzesc instalația, iar specialiștii nucleari ruși oferă consultanță. Autoritatea Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a avertizat că personalul operează în condiții extrem de stresante.

Dacă ar avea loc un accident nuclear, nu este clar cine s-ar ocupa de el în timpul unui război, a declarat Brown.

„Nu știm ce se întâmplă într-o situație de război când avem o urgență nucleară”, a spus Brown.

„În 1986, totul funcționa cum funcționa în Uniunea Sovietică, astfel încât au putut mobiliza zeci de mii de oameni și echipamente și vehicule de urgență la fața locului. „Cine s-ar ocupa de această operațiune în acest moment?”, se întreabă el.

Centrala nucleara Zaporojie pe 4 martie (Foto: Handout / AFP / Profimedia)

Ce s-a întâmplat până acum?

Centrala a fost lovită în martie, dar nu a existat nicio scurgere de radiații, iar reactoarele erau intacte. Atât Rusia, cât și Ucraina s-au acuzat reciproc pentru acel atac.

În iulie, Rusia a declarat că Ucraina a lovit în mod repetat teritoriul centralei cu drone și rachete. Presa pro-ucraineană a afirmat că „drone kamikaze” au lovit forțele rusești în apropierea centralei.

Reuters nu a reușit să verifice imediat relatările de pe câmpul de luptă.

Ce s-a întâmplat recent

• 5 august: Uzina a fost bombardată de două ori. Liniile electrice au fost avariate. O zonă din apropierea reactoarelor a fost lovită. Rusia a declarat că Brigada 45 de artilerie a Ucrainei a lovit, de asemenea, teritoriul centralei cu obuze de 152 mm de pe malul opus al râului Dnipro. Compania de stat ucraineană de energie nucleară, Energoatom, a declarat că Rusia a tras asupra centralei cu grenade propulsate de rachete.

• 6 august: bombardată din nou, posibil de două ori. A fost lovită o zonă de lângă instalația de depozitare uscată a combustibilului nuclear uzat. Energoatom a declarat că Rusia a tras cu rachete asupra centralei. Forțele ruse au declarat că Ucraina a lovit-o cu un lansator de rachete Uragan de 220 mm.

• 7 august: bombardată din nou. Rusia a declarat că Brigada 44 de artilerie a Ucrainei a lovit uzina, avariind o linie de înaltă tensiune. Ministerul rus al Apărării a declarat că puterea la reactoarele 5 și 6 a fost redusă la 500 de megawați.
• 11 august: bombardată din nou. Energoatom din Ucraina a declarat că a fost lovită de cinci ori, iar oficialii numiți de Rusia au declarat că a fost lovită de două ori în timpul unei schimbări de tură.

ONU se teme de un dezastru nuclear la Zaporojie

Agenția Internațională pentru Energie Atomică a ONU a transmis că bombardamentul de la Zaporojie ar putea provoca un dezastru nuclear, dar nu a reușit să organizeze condițiile pentru o inspecție.

Kievul și secretarul general al ONU, Antonio Guterres, au cerut ca zona să fie demilitarizată, iar Grupul celor șapte economii majore a îndemnat Rusia să o returneze Ucrainei.

Însă Leonid Slutsky, deputat rus de rang înalt și președinte al Comisiei pentru afaceri externe a Dumei de stat, a declarat că ideea de a returna centrala sub controlul ucrainenilor este „o bătaie de joc din punctul de vedere al asigurării securității”.

Rusia a capturat centrala din Zaporojie în martie, dar aceasta este în continuare operată de personalul ucrainean.

Marionetele Rusiei din regiune spun că centrala „ar putea fi pusă la naftalină”

Ministrul ucrainean de Interne a declarat joi că Ucraina trebuie să fie pregătită pentru orice scenariu la centrala nucleară de la Zaporojie.

Un oficial local pro-rus din Ucraina ocupată a sugerat vineri că centrala nucleară din Zaporojie ar putea fi „pusă la naftalină”, fără a preciza ce înseamnă exact asta.

„În curând (autoritățile ucrainene) nu vor primi nimic, pentru că, desigur, vom salva centrala nucleară, o vom pune la naftalină, vom aduce producția [de electricitate] pe care o avem în teritoriile eliberate”, a declarat acesta.

Kievul spune de mai multe săptămâni că plănuiește o contraofensivă pentru a recuceri provinciile Zaporojie și Herson. Moscova a instalat oficiali regionali care afirmă că intenționează să organizeze referendumuri pentru a se alătura Rusiei.

Citește și:

• Dmitri Medvedev amenință Europa: „Să nu uităm că și UE are centrale nucleare. Iar accidentele se pot întâmpla și acolo”

Surse: Reuters; Al Jazeera, HotNews.ro

–––––

• Informațiile de vineri privind războiul din Ucraina sunt LIVE aici pe HotNews.ro