„Dacă Europa ar lupta împotriva Rusiei, unele țări ar rămâne fără muniție în câteva zile”. Războiul a epuizat rezervele multor state

Dacă Europa ar lupta împotriva Rusiei, unele state ar rămâne fără muniție în câteva zile, a declarat un diplomat european pentru Reuters, care scrie că NATO va cere, probabil, statelor sale membre să îşi creeze stocuri mai mari de muniţie. De altfel, secretarul general al alianței nord-atlantice, Jens Stoltenberg, a declarat luni că Ucraina are nevoie de mai multă muniție decât pot furniza aliații la acest moment, astfel că NATO are în plan creșterea stocurilor, golite din cauza războiului.

• VIDEO Stoltenberg: Rusia a început o nouă ofensivă majoră în Ucraina / Kievul are nevoie de mai multă muniție decât pot furniza aliații

Chiar și înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, în 24 februarie 2022, multe state din NATO nu îndeplineau obiectivele alianței privind stocurile de muniție, oficialii considerând că războaiele de uzură, cu bătălii de artilerie pe scară largă, sunt de domeniul trecutului.

„Dacă Europa ar lupta împotriva Rusiei, unele țări ar rămâne fără muniție în câteva zile”

Ritmul livrărilor de muniție către Ucraina, unde forțele Kievului folosesc zilnic până la 10.000 de obuze, a dus însă la epuizarea stocurilor occidentale și a scos la iveală probleme în lanțurile de aprovizionare, care nu sunt suficient de rapide și de eficiente și nu au personal de ajuns.

• „Dacă Europa ar lupta împotriva Rusiei, unele țări ar rămâne fără muniție în câteva zile”, a declarat pentru Reuters un diplomat european.

Unul dintre cele mai bine păstrate secrete ale alianței

NATO a finalizat recent un inventar al stocurilor de muniție rămase, a declarat pentru Reuters un oficial NATO, sub protecția anonimatului. Fiecare stat membru are o țintă de muniție stabilită, iar cea mai mare parte a țărilor nu atinseseră aceste obiective înainte de invazia Rusiei în Ucraina, a afirmat oficialul citat.

Acum, stocurile sunt și mai mici din cauza războiului din Ucraina, ceea ce face probabil ca NATO să ridice nivelurile țintă pentru rezervele de muniție ale țărilor membre, a mai spus sursa citată de Reuters. „Aș fi absolut uluit dacă țintele nu ar crește”, a mai spus oficialul NATO.

Informațiile despre muniția aflată în stocurile fiecărui stat și despre țintele asumate de fiecare țară sunt clasificate, fiind unul dintre cele mai bine păstrate secrete ale alianței, scrie Reuters.

În general, NATO stabilește pentru fiecare stat membru anumite capacități pe care alianța să le poate utiliza în cazul unui conflict. Asta ar putea însemna, de exemplu, că un anumit aliat ar putea fi nevoit să aibă o divizie blindată – aproximativ 10.000 până la 30.000 de soldați – complet echipată și pregătită cu muniție, capabilă să lupte la un anumit nivel de intensitate pentru o anumită perioadă de timp.

Luând în considerare toate aceste condiții, țara repectivă va trebui să furnizeze o anumită cantitate de muniție, tancuri, obuziere și ce ar mai fi nevoie pentru a îndeplini cerințele NATO.

Cel mai mare deficit este în cazul muniției decisive pentru luptă

Conform unei surse militare citate de Reuters, numai în cazul Germaniei, de exemplu, ar mai fi fost necesare înainte de război 20 de miliarde de euro pentru atingerea obiectivelor stabilite. Ministerul german al Apărării nu a răspuns solicitării Reuters de a confirma această informație.

Oficialul NATO citat de Reuters a spus că cel mai mare deficit este în cazul muniției decisive pentru luptă, – de la obuze de 155 mm, până la rachete HIMARS și muniții pentru sistemele de apărare aeriană precum IRIS-T, Patriot și Gepard, toate utilizate intens de trupele ucrainene.

Probleme de producție

De asemenea, războiul a adus în centrul atenției lipsa capacității industriale necesare pentru a crește rapid producția, după ce în ultimele decenii multe linii de fabricaţie au dispărut din cauza comenzilor tot mai mici din partea guvernelor.

Miniștrii Apărării din statele NATO vor discuta această problemă la reuniunea de marți și miercuri de la Bruxelles, înaintea Conferinței de securitate de la München, la care vor lua parte zeci de lideri occidentali.

Statele Unite și Franța au început să facă presiuni asupra companiilor de apărare pentru a crește producția. Washingtonul își propune să crească producția lunară pentru cartușele de artilerie de la 14.400 înainte de război, la 90.000, a scris New York Times.

Statele Unite – cel mai mare furnizor militar al Ucrainei – au trimis Kievului arme în valoare de aproximativ 30 de miliarde de dolari de la începutul războiului, inclusiv peste un milion de cartușe de 155 mm, potrivit Departamentului de Stat și Pentagonului.

„Dormeau. Acum s-au trezit”

În Franța, președintele Emmanuel Macron le-a cerut furnizorilor militari din țară, în iulie anul trecut, să prezinte o strategie pentru „economia de război”, care să permită accelerarea producţiei pentru toate categoriile, de la muniţii la obuziere. Oficialii francezi au refuzat să ofere o cifră specifică pentru producția de muniție, dar pentru 2023 Parisul a comandat muniție în valoare de aproximativ 2 miliarde de euro, din care o cantitate în valoare de aproximativ 1,1 miliarde de euro să fie livrată în acest an. Aceasta include 10.000 de obuze de 155 mm de la Nexter Systems (compania de armament deținută de guvernul francez), singurul contractor din Franța pentru muniții de calibru mare. „Nexter dormea. Acum s-au trezit”, a spus un oficial militar francez.

Economia de război începe să dea roade. Timpul de producție pentru muniție a început să scadă de la nouă la trei luni, potrivit oficialilor militari. Obuzierul Caesar, a cărui producție dura doi ani, este fabricat acum în 18 luni.

În acestă problemă, vitală este și cooperarea între aliați. Un acord între Franța și Australia va prevedea ca autoritățile de la Canberra să furnizeze praf de pușcă, care nu este produs în Franța, pentru a permite Nexter să producă obuze de 155 mm. Primele câteva mii de astfel de obuze vor fi livrate în Ucraina până la sfârșitul lunii martie. „Încercăm împreună cu alte țări să vedem cum putem reproduce acest tip de model”, a spus un oficial francez.

Rămase în urmă

Alte țări au rămas însă în urmă.

Germania, unde cancelarul Olaf Scholz a anunțat, la câteva zile de la invazia Rusiei, un fond special de 100 de miliarde de euro pentru modernizarea armatei, a făcut puține progrese privind furnizarea armelor și munițiilor către Kiev.

• „Până la sfârșitul anului trecut, nu am primit nicio comandă semnificativă.
• În pofida fondului special de 100 de miliarde de euro, am văzut un minister al apărării care a gestionat lipsuri pe tot parcursul anului 2022. Nu erau suficienți bani pentru achiziționarea de muniție nici în fondul special și nici în bugetul apărării”, a declarat șeful Asociației industriei germane de securitate și apărare, Hans Christoph Atzpodien.

Marie-Agnes Strack-Zimmermann, șefa comisiei de apărare a Parlamentului german și aliată a coaliției de guvernământ a lui Scholz, a calificat 2022 drept „un an pierdut”.

Cu toate acestea, unii producători germani de armament fac pregătiri.

Rheinmetall, cunoscut pentru fabricarea tunului de 120 mm pentru tancul Leopard 2, a anunțat că este gata să crească producția de obuze de artilerie de 155 mm la 450.000 – 500.000 pe an, de la 60.000 – 70.000 în 2022. Aceasta ar face din Rheinmetall cel mai mare producător de astfel muniție, a spus CEO-ul companiei, Armin Papperger. De asemenea, compania este în discuții cu americanii de la Lockheed Martin, care produc lansatoarele de rachete multiple HIMARS, pentru a stabili o linie de producție în Germania.

Chiar și în Marea Britanie, unul dintre principalii furnizori ai Ucrainei, neliniștea a crescut în rândul opoziției după ce Londra a furnizat Kievului, în ianuarie, 30 de tunuri mari de artilerie AS90.

John Healey, coordonator al politicii de apărare din partea Partidului Laburist – principala formaţiune de opoziţie – a declarat apentru Reuters că ceea ce s-a livrat Ucrainei reprezintă o treime din întreaga cantitate de care dispuneau britanicii şi că nu s-a făcut nimic pentru a le înlocui.

• „Avem nevoie de o strategie privind stocurile care să ia în considerare cerinţa de a continua atât sprijinul pentru Ucraina, cât şi cerinţa de a reaproviziona propriile noastre forţe pe viitor”, a mai spus el.

Un purtător de cuvânt al Ministerului britanic al Apărării a declarat că se fac eforturi pentru a înlocui rapid AS90.

Un drum lung

Eforturile de creștere a producției de apărare sunt îngreunate de mai mulți factori, printre care lipsa de semiconductori la nivel mondial, a unor materii prime și dificultatea de a găsi angajați cu înaltă calificare.

După războiul rece, producția de muniție devenise „destul de artizanală”, a mai spus oficialul NATO citat de Reuters. „A devenit un fel de tip Amazon în anumite privințe, un fel de just-in-time, fără o cantitate uriașă de rezervă. Este foarte costisitor să remediezi asta”.

În același timp, miniștrii Apărării au fost reticenți în a face investiții uriașe în linii de producție suplimentare fără a avea comenzi ferme, de preferință pe mai mulți ani.

Oficialul NATO a mai spus că alianța încearcă să se ocupe de aceste probleme prin crearea de grupuri între aliați pentru a încheia contracte multinaționale pe o perioadă de câțiva ani, afirmând că se așteaptă ca mai multe astfel de contracte să fie stabilite la reuniunea de la Bruxelles. Dar va fi un drum lung de parcurs până când stocurile se vor umple din nou.

• „Nu cred neapărat că în anul următor stocurile noastre vor crește masiv. Orice stocuri suplimentare pe care le vom avea se vor îndrepta către Ucraina”, a adăugat oficialul NATO.