Cum se străduieşte UE să ofere ajutorul militar promis Ucrainei (sinteză)
Planurile de creştere a cheltuielilor UE pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva agresiunii ruseşti au intrat în impas din cauza reticenţei la nivelul blocului de a angaja mai multe fonduri. Şeful politicii externe a UE, Josep Borrell, rămâne optimist şi consideră că depinde de statele membre să îşi mobilizeze industriile pentru ca UE să îşi respecte angajamentul de a livra un milion de proiectile Ucrainei până în primăvara anului viitor, relatează platforma media European Newsroom într-un articol de fond, citat de Agerpres.
UE şi-ar putea rata obiectivul de a livra Ucrainei un milion de proiectile de artilerie şi rachete în decurs de un an, perioadă care se încheie în martie 2024. Acest lucru se întâmplă în pofida eforturilor de creştere a capacităţii de producţie şi a contractelor cu industria de armament. În cadrul unei reuniuni a miniştrilor apărării din blocul comunitar desfăşurate marţi, oficialii europeni au făcut bilanţul sprijinului militar pe care l-au oferit şi promis Ucrainei pentru a se apăra de invazia rusă.
„Obiectivul de 1 milion nu va fi atins, trebuie să ne asumăm acest lucru”, a declarat ministrul german al apărării, Boris Pistorius. Vocile care au avertizat încă de la început că obiectivul este nerealist au acum, din păcate, dreptate, a spus el.
Dificultăţile Uniunii în ceea ce priveşte respectarea livrărilor promise vin într-un moment în care opoziţia din Congresul SUA a pus la îndoială capacitatea Washingtonului de a menţine livrările. Evaluarea pesimistă vine de asemenea într-un moment sumbru pentru Ucraina, după ce contraofensiva sa nu a reuşit să recâştige teritoriu şi în timp ce războiul Israelului împotriva Hamas pare să fi deturnat atenţia principalilor săi aliaţi.
Statele UE au decis anterior să furnizeze Ucrainei un milion de obuze, de care ţara are nevoie disperată pentru a se apăra împotriva Rusiei. Până în prezent, ţările UE au reuşit să furnizeze doar 300.000 din stocul lor actual.
Un nou ajutor la nivelul UE pare controversat
În timp ce majoritatea statelor membre ale UE sunt dispuse să sprijine Ucraina pe termen lung, unele ţări, precum Ungaria şi Slovacia, au fost reticente în a face noi angajamente de finanţare pentru Kiev, ceea ce a blocat discuţiile privind iniţiativa UE.
În iulie, Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell, a propus un nou fond de apărare de 20 de miliarde de euro pentru următorii patru ani, pentru a acoperi costul livrărilor de arme către Ucraina. Planul făcea parte dintr-un angajament mai larg al G7 de a oferi Kievului angajamente de securitate pe termen lung pentru a-l ajuta să contracareze agresiunea rusă.
Obţinerea acordului celor 27 de state membre ale UE pentru un nou ajutor pentru Kiev a devenit mai dificilă, deoarece sprijinul financiar suplimentar pentru Ucraina a fost legat de o propunere legislativă pentru o revizuire majoră a bugetului UE pe termen lung. Comisia a cerut recent celor 27 de state să contribuie cu 66 de miliarde de euro suplimentare la bugetul general, ceea ce a provocat furia unor guverne naţionale care se confruntă acasă cu economii stagnante şi bugete restrânse.
Germania, care săptămâna trecută a declarat că îşi va dubla propria finanţare pentru Ucraina, ajungând la 8 miliarde de euro anul viitor, este reticentă în a adăuga noi fonduri la puşculiţa UE. Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că banii existenţi ar trebui să fie mai bine folosiţi înainte de a se cere mai multe contribuţii din partea membrilor UE.
Ungaria, cel mai apropiat aliat al Rusiei în cadrul blocului, şi-a exprimat scepticismul cu privire la acest plan. Premierul ungar Viktor Orban a declarat că nu este pregătit să fie de acord cu alocarea de noi fonduri pentru Ucraina.
Noul guvern slovac condus de Robert Fico nu va mai acorda ajutor militar la nivel de stat Ucrainei. Cu toate acestea, va respecta contractele de armament pentru Ucraina încheiate de companii private din Slovacia, a declarat luni, la Bruxelles, Juraj Blanar, ministrul slovac al afacerilor externe şi europene. Săptămâna trecută, guvernul a blocat un pachet de ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 40,3 milioane de euro, planificat de administraţia anterioară.
Disponibilitatea europeană de a ajuta Ucraina rămâne evidentă
Deşi planurile de a cheltui mai mulţi bani pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva Rusiei sunt supuse unor presiuni din ce în ce mai mari, dorinţa Europei de a sprijini această ţară şi pe poporul său – prin asistenţă financiară, militară sau de altă natură – nu a scăzut în totalitate.
Indiferent de poziţia sa cu privire la ajutorul militar la nivel de stat, ministrul de externe slovac a subliniat că Slovacia doreşte să-i ajute pe ucraineni în iarna care urmează cu ajutor umanitar şi deminare. De asemenea, Slovacia sprijină eforturile Ucrainei de a deveni membră a UE.
În această săptămână a fost inaugurat în România un nou centru european de pregătire F-16, care va instrui în principal piloţi români, dar va fi deschis şi pentru ţările aliate şi partenere, inclusiv Ucraina. Conform termenilor conveniţi care au permis deschiderea centrului, România va pune la dispoziţie o bază militară pentru instruire, în timp ce Olanda va furniza aeronavele, iar compania americană de apărare Lockheed Martin va asigura instructori şi întreţinere. Se aşteaptă ca Ucraina să înceapă să primească avioane F-16 de la unii dintre aliaţii săi occidentali în 2024.
Potrivit ministrului bulgar al apărării, Todor Tagarev, Bulgaria îşi garantează propria securitate ajutând Ucraina. Ajutarea Ucrainei, chiar şi minimă, merită, a subliniat ministrul, în urma deciziei Parlamentului bulgar din 27 septembrie de a aproba o rezoluţie privind acordarea de ajutor militar suplimentar Ucrainei. Marţi, la Bruxelles, Tagarev a declarat jurnaliştilor bulgari că războiul din Ucraina va continua probabil, iar statele membre ale UE vor trebui să îşi refacă stocurile militare, ceea ce înseamnă că industria bulgară va primi comenzi.
Ministrul apărării din Macedonia de Nord, Slavjanka Petrovska, a declarat într-o apariţie televizată la 6 noiembrie că o nouă cerere de ajutor militar suplimentar a sosit din partea Ucrainei şi că este în prezent analizată de Statul Major al armatei. „Dacă vom primi un aviz pozitiv, voi transmite imediat cererea guvernului şi aceasta va fi adoptată”, a declarat Petrovska, adăugând că solicitarea din partea Ucrainei este clasificată.
Albania s-a alăturat pachetului de sancţiuni al UE împotriva Rusiei, ca parte a reacţiei la războiul din Ucraina. Albania face parte de asemenea din Grupul de contact pentru apărarea Ucrainei (UDCG), reprezentată de ministrul apărării, Niko Peleshi. UDCG este o iniţiativă condusă de SUA care reuneşte aliaţi şi parteneri din întreaga lume pentru a discuta despre cooperare şi despre provocările de securitate care decurg din agresiunea rusă în Ucraina.
Borrell şi Breton: capacitatea industriei există
În ceea ce priveşte muniţia promisă, comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, i-a asigurat marţi pe miniştrii apărării din blocul comunitar că planurile Bruxellesului de încurajare a companiilor de armament le-au pregătit pe acestea pentru a produce cantitatea convenită. De asemenea, el a precizat că este convins că blocul va fi capabil să îndeplinească obiectivul de a putea produce „mai mult de un milion” de obuze până în primăvara anului viitor.
„Industria are capacitatea de a produce un milion de proiectile pe an, dar asta nu înseamnă că vom avea un milion gata până în martie”, a comentat Josep Borrell, adăugând că „depinde de statele membre să transmită comenzile pentru o astfel de producţie”. În orice caz, el a afirmat că „obiectivul politic” de a ajunge la un milion este „ambiţios”, dar „continuăm să depunem eforturi în acest sens”.
Borrell a declarat că o problemă majoră a fost faptul că firmele europene din domeniul apărării exportau aproximativ 40% din producţie în alte ţări. El a făcut apel la statele membre să acorde prioritate exporturilor de muniţie către Ucraina pentru a furniza cantităţi mai mari mai rapid. Întrebarea, potrivit lui Borrell, este dacă ţările – care în cele din urmă sunt cele care trebuie să trimită materialul la Kiev – se vor organiza pentru a comanda producţia la timp.
Şeful politicii externe a UE a declarat că ţările membre au făcut comenzi comune pentru încă 180.000 de proiectile de 155 de milimetri, dar această cantitate va fi livrată abia la sfârşitul anului viitor.
Borrell a declarat că îi va informa pe liderii europeni cu privire la activitatea sa cu autorităţile ucrainene pentru a face presiuni în vederea obţinerii unor garanţii de securitate pe termen lung şi că va prezenta în decembrie o nouă propunere privind angajamentele de securitate şi ajutor militar pentru Ucraina.
____
INTERVIURILE HotNews.ro