Ucraina spune, după mai bine de doi ani de conflict, că este „conștientă” că războiul cu Rusia se va încheia cu negocieri

​Oleksandr Lîtvînenko, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, a declarat că Ucraina realizează că războiul se va încheia cu negocieri, așa că s-a pregătit și promovează formula de pace a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, relatează Ukrainska Pravda.

„Ucraina este clar conștientă că războiul se va încheia prin negocieri. De aceea a fost pregătită și este promovată Formula de pace a președintelui Zelenski. Poziția noastră este foarte simplă și sunt convins că va fi susținută de participanții la Summit-ul pentru pace din Elveția, în iunie 2024. Aceasta este o adevărată cale diplomatică care are toate șansele de a contribui la o pace justă”, a declarat Oleksandr Lîtvînenko, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, la Forumul Regiunii Mării Baltice.

Ucraina speră că o aderare la NATO va detensiona conflictul și nu îl va escalada

Lîtvînenko a adăugat că Ucraina nu are nevoie de „un armistițiu de 2 ani, avem nevoie de o pace durabilă care să țină decenii care să permită dezvoltarea Ucrainei”. El și-a exprimat, de asemenea, speranța că Ucraina va primi o invitație de a se alătura Alianței la Summitul NATO din acest an de la Washington.

„Suntem conștienți că aderarea nu va avea loc mâine, dar invitația va calma o mulțime de capete fierbinți în Rusia. Va contribui la detensionare, mai degrabă, decât un pas conflictual. Experiența Summit-ului de la București din 2008 a demonstrat clar că în relaţiile cu Putin, certitudinea limpede stabilizează situaţia, în timp ce absenţa ei provoacă Rusia să ia măsuri agresive”, a spus Lîtvînenko.

La începutul anului 2024, Volodimir Zelenski a spus că crede că discuțiile cu președintele rus Vladimir Putin nu pot duce la o pace adevărată, dar credea că Putin își va recunoaște greșeala și înfrângerea.

Speranțe deșarte sau o nouă șansă la pace odată cu summitul din Elveția?

Serhii Nîkîforov, purtătorul de cuvânt al președintelui Volodimir Zelenski, a declarat că participanții la Summitul pentru Pace care va avea loc în 15-16 iunie în Elveția vor stabili poziția comună de negociere a Ucrainei, care va fi apoi înaintată Rusiei.

Principiile fondatoare ale viitorului summit global pentru pace din Elveția au fost dezvoltate într-o serie de întâlniri internaționale.

Summitul se va concentra în jurul formulei în 10 puncte care include retragerea completă a Rusiei din Ucraina, urmărirea penală a criminalilor de război și alte puncte.

Moscova consideră însă aceste puncte ca fiind de fapt o cerere de capitulare, astfel că a respins planul şi a cerut Kievului să recunoască „noile realităţi de pe teren”, respectiv pierderea peninsulei Crimeea şi a celorlalte teritorii ucrainene ocupate de Rusia.

• Șoigu spune că Rusia avansează în toate direcțiile în Ucraina, în vreme ce Kremlinul asigură că summitul de pace din Elveția e inutil

Ucraina și Rusia au purtat discuții de pace în faza incipientă a războiului pe scară largă, dar nu a fost obținut niciun rezultat. Ucraina a declarat că negocierile cu Rusia sunt imposibile până la o retragere militară completă.

În septembrie 2022, președintele Volodimir Zelenski a spus că va fi deschis la negocieri doar dacă președintele rus Vladimir Putin nu va mai fi la putere.

Documentul care ar fi putut pune capăt războiului din Ucraina fix la început?

Săptămâna trecută cotidianul german Die Welt scria că a consultat un document redactat de negociatorii ucraineni și ruși care ar fi putut pune capăt războiului la câteva săptămâni după ce Vladimir Putin a invadat Ucraina și care „pare în continuare avantajos”.

Kievul şi Moscova se puseseră în mare parte de acord asupra condiţiilor încetării războiului, cu excepția unor puncte care ar fi urmat să fie discutate personal de către Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, dar care nu a avut loc niciodată.

Moscova cerea Kievului prin acest acord de pace ca Ucraina să adopte o neutralitate permanentă, să renunţe la orice alianţă militară, inclusiv la aderarea la NATO, să se demilitarizeze parţial, să-şi reducă Forţele Terestre de la un milion la 85.000 de militari şi să accepte o menţinere a trupelor ruse în Crimeea, anexată ilegal în 2014.

În schimb, Ucraina ar fi obţinut dreptul la autoapărare.

Ucraina se angaja prin acest tratat la o „neutralitate permanentă”, renunţând la oricare alianţă militară, inclusiv la aderarea la NATO.

Ucraina a acceptat „să nu primească, producă sau achiziţioneze” niciodată armament nuclear, să nu permită ca armament şi trupe străine să intre în ţară şi să nu acorde acces la infrastructura sa militară, inclusiv pe aerodromuri şi în porturi, niciunei ţări.

Ea se angaja să nu efectueze exerciţii militare cu participare străină şi să nu participe la niciun conflict militar străin.

Potrivit Articolului 3 al acestui document, nimic nu împiedica Kievul să adere la Uniunea Euroepană (UE).

Rusia se angaja, în schimb, să nu atace Ucraina din nou.