Ce arată datele privind vaccinarea publicate în premieră, pentru care Florin Cîțu vrea anchetă la Ministerul Sănătății: 12,5% dintre cei vaccinați într-un centru din Cluj sunt persoane eligibile abia în etapa a III-a
12,5% dintre persoanele vaccinate într-un centru de vaccinare din Cluj sunt persoane eligibile în etapa a III-a, pentru care campania de vaccinare va începe, oficial, abia în luna aprilie, arată datele detaliate privind vaccinarea publicate în premieră de Ministerul Sănătății la finalul săptămânii trecute și consultate de HotNews.ro, a căror actualizare a fost între timp sistată. Este vorba despre centrul de vaccinare deschis la școala generală „Iuliu Hațieganu” din Cluj. Actualizarea datelor a fost între timp sistată, premierul Florin Cîțu anunțând, ieri, că Corpul de control al Guvernului se va „autosesiza”și va verifica dacă instituția condusă de Vlad Voiculescu a respectat legislația în cazul publicării acestor date.
În centrul de vaccinare deschis la școala generală „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, în perioada 1-5 martie s-au vaccinat în total 849 de persoane, potrivit datelor publicate de Ministerul Sănătății. 106 dintre acestea, un procent de 12,5%, sunt persoane ce ar fi fost eligibile abia în etapa a III-a a campaniei de vaccinare, care începe oficial abia în luna aprilie.
Defalcat pe zile, pe 1 martie s-au vaccinat aici 16 persoane eligibile în etapa a III-a a campaniei de vaccinare, pe 2 martie 33 persoane, pe 3 martie 16 persoane, pe 4 martie 18 persoane, iar pe 5 martie, 23 de persoane.
Practic, acest centru de vaccinare figurează, pe datele oficiale, cu cel mai mare procent de persoane eligibile în etapa a III-a deja vaccinate, situația fiind unică în țară.
Datele detaliate privind vaccinarea în primele zile ale lunii martie pot fi consultate aici: https://data.gov.ro/dataset/transparenta-covid.
O posibilă explicație în cazul acestui centru, unde imunizarea se face cu vaccinul produs de AstraZeneca, ar putea fi dozele rămase nefolosite la finalul zilei, însă acest lucru nu este clar.
Premierul Florin Cîțu afirma, ieri, că a cerut autorităților care se ocupă de campania de vaccinare împotriva COVID-19 să le permită să se vaccineze și persoanelor din etapa a treia, cel puțin în zonele cu un număr mare de îmbolnăviri, dacă sunt locuri libere și dacă populația din etapa a doua nu vrea să se vaccineze: „Am cerut ca zonele, cel puţin zonele cum sunt Timişoara, Iaşi sau zonele care sunt carantinate sau unde avem cazuri şi sunt locuri libere, să se permită şi altor persoane. Dacă la Timişoara sunt 20.000 de locuri libere şi cei care sunt în etapa întâi şi etapa a doua nu vor să se vaccineze, atunci să permitem celor din etapa a treia să se vaccineze. Este o nebunie să laşi locuri libere când sunt români care vor să se vaccineze”, a afirmat Florin Cîțu.
Florin Cîțu trimite Corpul de Control la Ministerul Sănătății, după publicarea datelor
Corpul de control al Guvernului se va autosesiza cu privire la respectarea legislaţiei de către Ministerul Sănătății, după ce săptămâna trecută instituția a publicat, în premieră de la debutul pandemiei, datele legate de numărul de teste COVID făcute în fiecare judeţ și situația vaccinărilor din fiecare centru, a anunțat luni premierul Florin Cîțu.
Pentru prima dată de la debutul pandemiei în România, Ministerul Sănătății a publicat, pe data de 4 martie, situația testărilor și a spitalizărilor în fiecare județ, precum și situația vaccinărilor în fiecare centru de vaccinare.
„Am avut o discuţie cu şeful Corpului de control în această dimineaţă. Se autosesizează să vadă dacă au fost respectate toată legislaţia, avizele dacă au fost luate şi vom vedea”, a declarat ieri Florin Cîţu, citat de Agerpres.
Întrebat la ce avize se referă, premierul a explicat: „Este vorba despre publicarea unor informaţii care ţin de mai multe instituţii şi atunci, natural, trebuia să existe avizul şi acelor instituţii”.
Vlad Voiculescu: Aștept să aflu și eu pe cine am supărat
Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a reacționat pe Facebook după anunțul premierului Florin Cîțu. Voiculescu susține că nu există niciun conflict între el și Florin Cîțu și că premierul a fost interpelat pe acest subiect de către o instituție a statului și a solicitat Corpului de Control să verifice dacă nemulțumirea este justificată: „Aștept să aflu și eu pe cine am supărat și, mai ales, de ce”.
Ce spune Vlad Voiculescu:
„1. Transparența deranjează.
Premierul a fost interpelat pe acest subiect de o instituție a statului și a solicitat, procedural, Corpul de Control să verifice dacă nemulțumirea este justificată. Vreau să subliniez că aș fi făcut la fel: nu există niciun conflict între mine și premierul Florin Cîțu.
2. Transparența nu este negociabilă.
Am deschis ușa cabinetului de ministru și am permis accesul unui cameraman la aproape orice întâlnire în fiecare zi a mandatului din 2016. Am cerut transparență atunci când eram în societatea civilă și, mai apoi, din opoziție. Am cerut transparență atunci când guvernul ne mințea că nu lipsesc medicamente pentru bolnavii de cancer ori pentru victimele de la “Colectiv”. Am cerut transparență atunci când se ascundeau achiziții de miliarde.
Nu o să mă opresc acum. Pentru asta am intrat în politică: nu să perpetuez niște reguli proaste, ci să le schimb – în măsura în care pot.
3. Transparența și democrația sunt inseparabile.
România este incă din 2013 membră a inițiativei internaționale „Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă “ – „Open Government Partnership”, al cărei scop principal este transparentizarea datelor pentru reutilizare. România are un portal de date deschise și planuri naționale pe domenii, inclusiv sănătate , că să publice cât mai multe date. Din 2007, România are o lege, Legea 109, pentru deschiderea datelor din sectorul public. De asemenea, Legea 544/2001 spune expres care sunt excepțiile de la comunicarea sau deschiderea datelor, acestea fiind exprese și limitative. Informațiile publicate de Ministerul Sănătății nu au caracter secret și nu se încadrează în excepțiile Legii 544.
4. Transparența nu este doar un cuvânt, e un principiu fundamental în care cred.
În țara în care doar 9% dintre oameni au încredere unii în ceilalți și sub 15% au încredere în Guvern și în Parlament, transparență este o promisiune de onestitate față de oameni și de încredere între cetățenii plătitori de taxe și impozite și autoritățile plătite astfel. În plus, pentru a reuși să învingem pandemia cu care ne confruntăm, avem nevoie nu doar de activitatea guvernului, dar și de cooperarea dintre instituții și cetățeni. Pentru ca aceasta cooperare să funcționeze, este important ca cetățenii să știe clar ce face guvernul oricând este posibil.
În concluzie, cineva va trebui să găsească un motiv pentru care să nu mai publicăm aceste date, nu noi să oferim un motiv pentru care facem un gest 100% normal.
PS Nu cunosc sursa sesizării dar, în spiritul transparenței, aștept să aflu și eu pe cine am supărat și, mai ales, de ce”.