Ce ar trebui să aducă nou Planul Național de Combatere a Cancerului, explicat de câțiva dintre cei mai cunoscuți medici: de la screeningul vital la terapiile inovative care ar putea înlocui citostaticele
Cum se vede Planul Național de Combatere a Cancerului prin ochii medicilor care tratează pacienți oncologici? 11 dintre cei mai cunoscuți medici din România fac parte din grupul de experți ai proiectului „Împreună Învingem Cancerul” și explică ce ar trebui să schimbe concret acest plan. Printre ei: prof. dr. Alina Tănase, directorul medical al Institutului Fundeni din București și președintele Comisiei de Terapii celulare din Ministerul Sănătății, prof. dr. Florin Mihălțan, medic pneumolog la Institutul Marius Nasta din București și conf. dr. Dana Lucia Stănculeanu, președintele Societății Naționale de Oncologie.
11 medici fac parte din grupul de experți al proiectului „Împreună Învingem Cancerul”, ce își propune să identifice măsurile care pot ajuta la implementarea Planului Național de Combatere a Cancerului.
Toți medicii care fac parte din grupul de experți ai proiectului Împreună Învingem Cancerul au adresat câte un mesaj în cadrul conferinței dedicate identificării măsurilor ce pot ajuta la implementarea Planului Național de Combatere a Cancerului, organizată de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și revista Politici de Sănătate.
Prof. dr. Ruxandra Ulmeanu: Screening-ul în cel mai rău dintre toate cancerele este vital
Apariția recomandărilor pentru un Plan Național pentru Combaterea Cancerului este vitală pentru pacienții noștri cu cancer bonhopulmonar – cel mai rău dintre toate cancerele. Oriunde în lume se depistează extrem de târziu – peste trei sferturi din pacienți sunt descoperiți în stadii avansate și foarte avansate, din cauza absenței unui pattern simptomatologic specific. Din acest motiv, mortalitatea este uriașă – cea mai mare dintre toate neoplaziile. În mod real, sub 5% din pacienții cu cancer pulmonar în stadii avansate trăiesc la 5 ani. Pentru pacienții cu cancer pulmonar, screeningul persoanelor cu risc devine vital, la fel ca și depistarea precoce a acestui tip de cancer”, arată prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, președinte Secțiunea de cancer pulmonar a Societății Române de Pneumologie:
„În același sens, în afară de explorarea imagistică pentru screening, bronhoscopia joacă un rol esențial în diagnostic, dar mai ales în diagnosticul precoce, prin depistarea cu ajutorul metodelor moderne a leziunilor preneoplazice sau minim invaziv neoplazice. Pentru a scurta timpul de la diagnostic până la tratament, este absolut necesar ca accesul pacienților la bronhoscopie să crească în propriul județ de domiciliu. În acest sens, este necesară, pentru că medici pregătiți există, creșterea numărului cabinetelor de bronhoscopie, evident, sub auspiciile unui context financiar favorabil. După examenul histologic propriu- zis, este nevoie de personalizarea diagnosticului în vederea unui tratament adecvat al cancerului pulmonar prin teste genetice moleculare, prin evaluarea profilului pentru terapie imunologică. Ori, aceste lucruri înseamnă, în fapt, tot bronhoscopie asociată cu creșterea accesului pentru aceste laboratoare specializate. Progresele în materie de tratament sunt uriașe și pentru cancerul bronhopulmonar în ultimii 10 ani, astfel încât sperăm să fie din ce în ce mai aproape momentul în care putem vorbi de schimbarea cancerului pulmonar ca percepție de la o boală incurabilă la o maladie cronică, în beneficiul pacienților noștri”.
Prof. dr. Alina Tănase: Numărul de transplanturi de celule stem hematopoietice a crescut
În ultimii ani, imunoterapia și terapiile biologice utilizate în tratamentul bolilor hematologice au revoluționat terapia acestor patologii. Un pas mai departe în personalizarea terapiilor – medicamentele ce reprezintă terapii avansate – au devenit o realitate în acest moment în România. „Avem acum la dispoziție un prototip de terapie personalizată – terapiile care folosesc limfocitele pacientului transformate în medicament”, a declarat dr. Alina Tănase, directorul medical al Institutului Fundeni din București și președintele Comisiei de Terapii celulare din Ministerul Sănătății, în cadrul conferinței „Împreună învingem cancerul”.
Aceste medicamente „vii” sunt administrate în centre specializate, iar în România avem deja un prim centru de transplant medular, autorizat în acest sens – la Institutul Clinic Fundeni, spune medicul Alina Tănase.
„Creșterea numărului de transplanturi de celule stem hematopoietice pentru bolile maligne hematologice și implementarea și dezvoltarea programului de terapii celulare reprezintă un trend internațional pe care ne dorim să-l urmăm. Introducerea terapiilor celulare Car-T reprezintă un pas important în lupta împotriva cancerului”, mai declarat directorul medical al Institutului Fundeni, la conferința „Împreună învingem cancerul”, dedicată identificării măsurilor ce pot ajuta la implementarea Planului Național de Combatere a Cancerului și organizată de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și revista Politici de Sănătate.
„Suntem abia la început și pacienții noștri au nevoie ca aceste terapii să se dezvolte. Proiectul <Împreună Învingem Cancerul> susține această dezvoltare”, este mesajul directorului medical al Institutului Clinic Fundeni din București, medicul Alina Tănase.
Prof. dr. Florin Mihălțan: Planul Național de Cancer trebuie să cuprindă acțiuni care să ducă la progrese în legea anti-fumat
„Programul Național de Combatere a Cancerului, cu acțiunea de prevenție, monitorizare a evoluției în România, este un program interesant care trebuie însă să plece de la lucrul primordiale: profilaxia, mai ales a factorilor de risc. Iar aici, ultimii doi ani, într-o perioadă de plină pandemie COVID-19, industria tutunului a demonstrat că nu a pierdut timpul și a încercat să ne convingă că noile oferte (tutun încălzit, țigări electronice) sunt sănătoase și sunt alternative bune la tutunul convențional”, afirmă prof. dr. Florin Mihălțan, medic primar pneumolog la Institutul Marius Nasta din București și președintele Școlii Societății Române de Pneumologie.
Prof. dr. Florin Mihălțan subliniază că „în acest context, acest program trebuie să cuprindă și o serie de acțiuni care să aducă progrese în legea anti-fumat, înghețată în 2016, și în argumentarea ca și încercare de educație a populației pe zona ofertelor sănătoase ale industriei tutunului, unde studii independente au demonstrat că sunt multe efecte ale acestora asupra cordului, plămânului. Sunt efecte care demonstrează că aceste produse nu sunt așa sănătoase, că ele nu pot fi o contra- ofertă la cabinetele de consiliere a fumătorului și că încercările de a demonstra că se poate face consiliere, de exemplu, doar cu țigări electronice sunt contrabalansate de dovezi venite din studii independente, care arată că un fumător trece ușor de la țigară electronică și recidivează cu tutun convențional sau apelează la un dualism de utilizare. Să nu uităm în același timp efectul important de inducere a dependenței la nicotină la o generație tânără, efect care, în America se cheamă JUUL.”
Conf. dr. Horia Bumbea: Terapiile inovative ar putea înlocui citostaticele
Conf. dr. Horia Bumbea, președintele Comisiei de Hematologie din Ministerul Sănătății, speră ca, în următorii ani, terapiile inovative să înlocuiască citostaticele, cel puțin în cancerele hematologice: „În ultimii ani am constatat un progres deosebit în terapia cancerului, în general. Constatăm acest progres și în cancerele hematologice – în aceste hemopatii maligne putem spune că în ultimii ani vorbim deja de medicină personalizată. Terapiile inovative încearcă din ce în ce mai mult să țintească celula malignă prin mecanisme care sunt diferite de cele ale citostaticelor, se obțin efecte mai profunde, mai durabile, avem șanse mai mari pentru pacienți utilizând aceste noi terapii. Putem vorbi, deci, de terapii non-chemo (chemo free) din ce în ce mai mult. Sperăm să nu mai utilizăm citostaticele în viitor în tratamentul cancerelor hematologice.”
„Dar, în același timp, vorbim de medicină personalizată prin faptul că putem trata pacienții în funcție de anumite modificări genetice care au provocat apariția cancerului. În acest fel, este clar nevoie de un diagnostic de înaltă performanță, pe care sperăm să îl avem în fiecare centru mare universitar, astfel încât toți pacienții care au nevoie să fie diagnosticați precis. Prin proiectul <Împreună Învingem Cancerul> susținem diagnosticul de înaltă performanță în hemopatiile maligne.”
Conf. dr. Degi Laszlo Csaba: Așa începe, de fapt, îmbunătățirea calității vieții în oncologie
Conf. dr. Degi Laszlo Csaba, directorul Societății Internaționale de Psiho-Oncologie (IPOS) și European Cancer Organisation (ECCO), consideră că Planul Național de Cancer poate duce la o îmbunătățire a calității vieții în oncologie:
„Planul Național de Combatere a Cancerului nu este o realitate, este doar un document. Și rămâne doar un document până când nu vom face mai mult în fiecare zi pentru supraviețuire, pentru îngrijirea psihologică, pentru reîntoarcerea și reintegrarea în muncă, pentru accesul la servicii financiare, pentru protecție și incluziune socială, dar și pentru dreptul de a fi uitat. Abordarea integrată a cancerului nu este doar despre o boală, este despre noi toți, persoane afectate de cancer. Este despre nevoi fizice, psihice și sociale. Așa începe, de fapt, îmbunătățirea calității vieții în oncologie, nu pe hârtie. Haideți să închidem decalajul în privința îngrijrii oncologice din România”.
Conf. dr. Dana Lucia Stănculeanu: Planul de Cancer, un must have pentru România și pentru medicina românească
Planul Național de Cancer este un must have pentru România, ca țară, dar și pentru medicina românească, arată conf. dr. Dana Lucia Stănculeanu, președintele Societății Naționale de Oncologie Medicală din România: „Realizarea acestui document, împreună cu recomandările privind implementarea și monitorizarea Planului Național de Combatere a Cancerului, reprezintă un must have pentru România, ca țară, dar și pentru medicina românească. Pentru oncologia medicală din România, acesta este un mare câștig, deoarece va permite accesul la terapia personalizată și mă refer atât la terapia targetată, cât și la cea imunologică sau la diversele combinații utilizate în oncologia medicală. Pe de altă parte, va permite scăderea intervalului de la momentul diagnosticului la cel al tratamentului.”
„Terapia personalizată deschide drumul către funcționarea nu numai a Tumor Board-ului medical pentru managementul bolilor, ci către Tumor Board-ul molecular. În acest mod, cu certitudine utilizarea terapiilor personalizate va permite creșterea calității vieții pacienților oncologici, a indicatorilor de supraviețuire și o utilizare corectă și eficientă a acestor terapii. Societatea Națională de Oncologie Medicală din România este mândră că prin intermediul membrilor ei a participat și participă la realizarea acestui Plan Național de Combatere a Cancerului.”
Prof. dr. Gabriel Kacso: Cel puțin 50% dintre pacienții oncologici au nevoie de radioterapie
Cel puțin 50% dintre pacienții oncologici au nevoie de radioterapie, iar administrarea la timp a acestui tratament pentru toți bolnavii din România care au nevoie de el este un obiectiv tangibil, afirmă prof. dr. Gabriel Kacso, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca:
„Radioterapia este utilizată pe scară largă în tratamentul cancerului în zilele noastre. Cel puțin 50% dintre pacienți au nevoie de acest tip de tratament, care a devenit extrem de sigur și eficient: ne referim la radioterapia externă, în general, cu toate formele ei de complexitate, inclusiv radioterapia stereotactică, dar și la alte forme de radioterapie, precum brahiterapia, extrem de importantă în anumite tipuri de cancer, cu precădere în cele de col uterin. O radioterapie de performanță, administrată la timp, accesibilă tuturor pacienților oncologici din România este un obiectiv tangibil: îl putem atinge împreună.”
Prof. dr. Ovidiu Pop: Planul Național de Cancer își propune să schimbe paradigma
„Planul Național de Cancer își propune să schimbe paradigma ‘one size fit all’, adică același tratament este aplicabil tuturor pacienților cu o patologie oncologică, în ‘one fits one’, ceea ce înseamnă tratament individualizat, adică tratamentul pacientului, nu al bolii. Tratamentul personalizat al patologiei maligne face parte dintr-un concept mult mai larg, numit medicină personalizată. Eficacitatea unei terapii personalizate constă și într-un diagnostic patologic, respectiv molecular personalizat”, arată prof. dr. Ovidiu Pop, Facultatea de Medicină și Farmacie a Universității din Oradea și membru în Comisia de anatomo-patologie a Ministerului Sănătății.
Acest deziderat se poate realiza doar în centre de diagnostic patologic bine dotate și cu personal atestat în efectuarea acestor analize de înaltă performanță, subliniază prof. dr. Ovidiu Pop.
„Patologia oncologică este un domeniu extrem de vast, iar domeniul diagnosticării ei a luat o amploare fenomenală în ultimul deceniu, odată cu noile descoperiri și în special cu cele din domeniul terapiilor țintite. La fel ca în celelalte specialități medicale, și aici a devenit aproape imposibilă acoperirea întregii palete de diagnostic. Viitorul este supraspecializarea, viitorul este în centrele de excelență în care anatomo- patologii se vor supraspecializa pe câte una sau două patologii. Doar așa putem vorbi de un diagnostic corect și personalizat care să sprijine tratamentul țintit al pacientului oncologic.”
Conf. dr. Daniela Moșoiu: Obiective clare pe termen scurt în ceea ce privește paliația
Planul Național de Cancer aduce obiective clare pe termen scurt, mediu și lung, de la prevenție până la îngrijiri paliative și reabilitare, afirmă conf. dr. Daniela Moșoiu, președintele Comisiei de Paliație din cadrul Ministerul Sănătății:
„Avem pentru prima dată un document strategic care abordează cancerul în toate dimensiunile lui, de la prevenție până la îngrijiri paliative și reabilitare. În ceea ce privește paliația, în acest document avem obiective clare pe termen scurt, mediu și lung, obiective care vizează atât dezvoltarea serviciilor, pentru că trebuie să recunoaștem că în România nu există astfel de servicii în toate județele, cât și dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative la domiciliu și în ambulatoriu. Avem obiective legate și de instruirea profesioniștilor – membri ai acestei echipe de îngrijiri paliative, de elaborare sau reînnoire de protocoale și instrumente de lucru pentru a avea servicii de calitate, dar și de asigurarea unei finanțări adecvate pentru astfel de servicii. Sigur, provocarea este ca acest document strategic să fie transpus în practică și să avem plan de acțiune concret, pe care să îl și implementăm. Este important de spus că paliația vizează calitatea vieții pacientului și familiei acestuia, se realizează printr-o echipă din care fac parte medicul, asistentul medical, asistentul social, psihologul, kinetoterapeutul, preotul, voluntarul și toți lucrează pentru a înlătura suferința pacientului, fie că este fizică, socială, psiho-emoțională sau sprirituală.”
Conf. dr. Șerban Negru: Ce ne lipsește cel mai mult – un program de screening integrat
Dacă, la momentul actual, avem o componenta curativă relativ bine pusă la punct, ceea ce lipsește cu adevărat țării noastre este un program de screening integrat, mai exact, mai multe programe de screening integrat, care să atingă principalele localizări maligne, spune conf. dr. Șerban Negru, vicepreședintele Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătății, conf. la Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeș din Timişoara.
„Planul Național de Combatere a Cancerului prevede o componentă esențială pentru depistarea precoce, aceasta fiind, de fapt, una dintre bazele filozofiei de luptă împotriva cancerului. S-a constatat, de-a lungul timpului, că aproape toate cancerele, cu cât sunt mai devreme depistate, cu atât sunt mai eficient de tratat. Asta devine cu atât mai important în momentul în care avem tratamente de genul imunoterapiei, care acționează mai eficient în primele faze ale bolii. Prin urmare, depistarea precoce este o componentă esențială în România.”
„Dacă, la momentul actual, avem o componenta curativă relativ bine pusă la punct, ceea ce lipsește cu adevărat țării noastre este un program de screening integrat, mai exact, mai multe programe de screening integrat, care să atingă principalele localizări maligne. Lipsește depistarea precoce, lipsește screeningul, lipsește urmărirea, într-o oarecare măsură, a pacienților, lipsește acest circuit complex în care pacientul este gestionat de la primele simptome sau chiar înainte ca acestea să apară”, subliniază medicul.
„Pe de altă parte, testarea reflexă a anumitor markeri tumorali înainte ca boala să ajungă în faza metastatică uneori, este esențială pentru că, de fapt, ajută tocmai la tratamentul mai rapid al bolii. Este de dorit să depistăm din ce în ce mai multe cancere în stadii incipiente. Odată ce pacientul ajunge în faza metastatică, începem să căutăm acești markeri, iar analizale durează săptămâni sau luni, ceea ce face ca inițierea tratamentului oncologic să fie uneori tardivă”, încheie dr. Șerban Negru.
Conf. dr. Michael Schenker: Unele dintre direcțiile prevăzute în plan nu necesită un consum mare de resursă financiară
Inițierea și lansarea unui Plan Național de luptă contra cancerului „este un mare plus pentru pacienții noștri și pentru noi, chiar numai când enunțăm această acțiune, fără să ajungem să dezbatem conținutul unui astfel de document. Inițiativa de concepere, dezvoltare și lansare este una lăudabilă și curajoasă în același timp și reprezintă primul pas de făcut obligatoriu. Orice proiect, oriunde în lumea aceasta, este perfectibil, mai ales într-o țară care, până acum, nu a avut un astfel de document organizatoric în domeniul combaterii cancerului”, consideră conf. dr. Michael Schenker, președintele Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătății, și directorul medical al Centrului de Oncologie Sf. Nectarie din Craiova.
„Un alt aspect foarte important, care nu a fost subliniat până acum, este faptul că unele dintre acțiunile și direcțiile prevăzute, inclusiv în proiectul lansat deja, se pot derula în mare parte, poate chiar finaliza, fără un consum foarte mare de resursă financiară.”
„De exemplu, organizarea și funcționarea tumor boardurilor, care ține mai mult de conceperea și asumarea unor măsuri legislative normative. Ierarhizarea și, respectiv, interconectarea centrelor oncologice din țară sau creșterea capacităților de resurse umane pentru cercetarea clinică, sunt acțiuni care pot fi realizate fără un consum financiar important. Chiar și implementarea Registrului național de cancer poate fi efectuată cu utilizarea unora dintre resursele deja existente. Cabinetele oncologice județene au mare parte din echipamentele informatice necesare funcționării unui registru de cancer. Iar exemplele mai pot continua”, adaugă medicul.
„Salutăm inițiativa de lansare de astăzi și sperăm că, împreună, toți factorii decizionali sau consultativi implicați, Președenție, Guvern, Ministerul Sănătății, dar și alte ministere, Parlament, celelalte autorități, companii farmaceutice și alți parteneri privați, pacienți și medici deopotrivă, cu toții să participăm și să ne implicăm în măsura posibilităților. Acest proiect trebuie să fie desasupra oricăror intererse înguste de grup, trebuie să fie un proiect național.”
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro