Studiu de caz: Romania vs. Bulgaria, Ungaria si Polonia la cheltuieli de aparare. Marile tendinte de cooperare militara la granita NATO-Rusia

Statele NATO au decis la summit-ul din Varsovia detasarea de trupe multinationale in tarile baltice, Polonia si Romania pentru a intari apararea flancului estic al aliantei. Totusi, consolidarea in domeniul apararii vine strans legata si de sporirea alocarilor bugetare dupa cum au convenit tarile NATO inca de la summit-ul din 2014. In timp ce pe zona nordica si centrala a flancului estic cheltuielile cu apararea au crescut, iar alocarile statelor baltice se indreapta catre tinta de 2% din PIB, cu Polonia depasind deja aceasta cifra, in zona sudica doar Romania a apasat pedala de acceleratie, vizand 2% inca din 2017. In timp ce alocarile militare ale Bulgariei au atins anul trecut minimul ultimului deceniu, iar alocarile bugetare mai ambitioase sunt planificate tocmai dupa 2020, Ungaria abia daca atinge 1% din PIB, cu slabe sanse sa indeplineasca tinta de 2% pana in 2024.

Summitul NATO din Polonia de la finalul saptamanii trecute a adus aprobarea a doua masuri tangibile pentru intarirea apararii pe flancul de est al aliantei: cele patru batalioane de militari ce vor fi stationate in tarile baltice si Polonia, si brigada multinationala ce va fi desfasurata in Romania, brigada la care – cel putin pentru moment – stim ca vor participa in marea majoritate romani, probabil 400 de militari bulgari si circa 200 de militari polonezi.

Dincolo de aceste masuri, intarirea capacitatii de aparare pentru tarile din flancul estic al NATO tine si de sporirea cheltuielilor de aparare a fiecarui stat, cu tinta de 2% din PIB pentru aparare, asa cum s-au angajat statele membre dupa summitul din Tara Galilor din 2014.

Cu toate acestea, desi perspectivele sporirii cheltuielilor de aparare au crescut in ultimii doi ani, unele state au accelerat ritmul de crestere al alocarilor financiare, in timp ce altele duc la limita politica de sporire a cheltuielilor pe aparare.

Per total insa, potrivit unui raport realizat de Institutul de Afaceri Internationale din Italia si alte think-tankuri europene, raport care monitorizeaza cheltuielile de aparare in 31 de state europene, alocarile bugetare pentru sectorul de aparare cresc in 2016 cu 8,3 procente fata de 2015. In Europa de Sud-Est, acolo unde studiul plaseaza Romania, cresterea e de 9,2%, o crestere mai mica fata 19,9% a zonei central si est europene (unde se regasesc Polonia si statele baltice, tarile de pe flancul estic al NATO). Totusi, dupa cum se mentioneaza raportul, nu exista inca o convingere reala ca trendul ascendent va continua pe termen lung.

• Descarca de aici raportul privind cheltuielile pentru aparare in statele europene (.pdf, ~1MB)

Doua trenduri intre tarile flancului estic: cooperare intre vecini si intarirea relatiilor cu Germania si/sau SUA

Raportul, publicat inca de la inceputul anului, analizeaza politicile bugetare in domeniul apararii si politicile bilaterale si multilaterale intre 31 de state europene, majoritatea membre NATO.

Ca urmare a posturii agresive a Rusiei, mai multe state central si est europene, precum si din zona nordica a continentului, au cautat masuri de reasigurare si de cooperare in domeniul apararii, axandu-se pe doua directii in general: cooperare stransa cu tarile vecine la nivel bilateral sau minilaterale si a intarire a cooperarii bilaterale cu Germania si/sau Statele Unite.

Pe total, potrivit raportului, pe domeniul securitatii si a apararii s-au conturat cateva trenduri in ultimii ani, printre care o tendinta pronuntata catre cooperare bilaterala si minilaterala, cooperarea stransa intre tarile vecine, cresterea rolului Germaniei si intarirea pozitiei Statelor Unite in cooperarea militara cu statele europene, cresterea cheltuielilor pe inzestrare militara, diversificarea echipamentelor si reducerea dependintei fata de echipament de origine ruseasca.

Alocarile bugetare pentru aparare: Polonia, tarile baltice si Romania, in grafic. Vecinii nostri au ramas in urma…

In ce priveste alocarile bugetare in domeniul apararii, ca urmare a summit-ului din Tara Galilor din 2014, raportul arata ca in anumite state din flancul estic acestea au crescut substantial, in timp ce in altele sporirea cheltuielilor cu apararea a cunoscut o crestere mai putin spectaculoasa sau chiar descurajatoare.

Spre exemplu, daca Polonia deja aloca mai mult de 2% din PIB pentru aparare, iar Romania a crescut la circa 1.7% in 2016 si are setata tinta de 2% pentru anul urmator, Ungaria abia daca aloca 1% pentru aparare, iar Bulgaria are tinta de 2% abia pentru anul 2024.

Cu cresteri semnificative si prognoze de sporire a alocarilor bugetare in anii imediat urmatori sunt trecute in raport tarile Baltice, Polonia si Romania:

Polonia avea in 2015 setata o tinta de cheltuieli pe aparare de 7,8 miliarde de euro, insa cheltuielile reale au ajuns la circa 9 miliarde de euro, adica 2,27% din PIB, iar pe 2016 prognoza arata o crestere.

Estonia va cheltui in 2016 circa 2.07% din PIB-ul prognozat. Raportul citat sustine ca nu exista nici un motiv ca Estonia sa nu sustina alocari similare si in anii ce vor urma.

Letonia si-a marit bugetul apararii cu 45% in 2016, la circa 1,6% din PIB GDP in 2016. Planurile duc catre o crestere la 1,7% pana in 2017si 2% din 2018, o dublare in termeni reali ai cheltuielilor cu apararea.

Lituania – In 2015 si-a marit bugetul apararii cu o treime, echivalentul 1.1% din PIB. In 2016, bugetul pe aparare, a fost marit din nou cu o treime, ajunge la circa 1,48% din PIB, indicand o crestere la 2% pana in 2020.

Romania – In 2016, bugetul apararii alocat de statul roman ajunge la circa 1,5% din PIB, cu cheltuieli suplimentare ce pot duce totalul la circa 1,7% din PIB. Aproape o treime din buget este folosit pentru achizitii. Tinta pentru anul 2017 este ca alocarea pentru aparare sa ajunga la 2% din PIB.

Printre investitiile in inzestrare, Romania e in curs de achizitie a 12 avioane de vanatoare F-16, vrea sa demareze procedura pentru alte 12 avioane F-16, a pornit procesul de modernizare a celor doua fregate achizitionate in urma cu zece ani de la Marea Britanie si e in proces de stabilire a unui furnizor pentru contractul transportoarelor blindate 8X8. In plus, o serie de achizitii s-au concentrat pe echipamente, radare si armament precum rachete antitanc. O alta directie de inzestrare pentru urmatorii ani va fi achizita de noi tancuri pentru dotarea fortelor terestre.

La polul opus, tarile de pe flancul estic unde alocarile bugetare au fost minimale, sub trend sau cu slabe sanse de a atinge tinta de 2% pana in 2024 sunt Ungaria, Bulgaria si Slovacia:

Bulgaria – Cheltuielile pe aparare ale Bulgariei in 2015 au fost la cel mai mic nivel din 2005 incoace. In 2016, bugetul apararii a cunoscut o mica sporire, iar planurile vecinilor de la sud sunt ca pana in 2018 alocarile sa nu fie mai mic de 1,35% din PIB, urmand ca pana in 2020 sa creasca la 1,5% din PIB. Conform planificarilor bugetare, alocarea de 2% din PIB ar urma sa se aplice abia din 2024, data limitata stabilita la summit-ul NATO din 2014.

Ca investitie majora, Bulgaria are in plan inzestrarea fortelor sale aeriene cu noi avioane multirol, ultimele informatii oficiale indicand o posibila achizitie de avioane F-16 second-hand, posibil chiar de la Portugalia, asemanator exemplului Romaniei, insa intelegerea inca nu a fost parafata. O alta intentie a autoritatilor de la Sofia este sa porneasca si un proces de modernizarea a fregatelor bulgaresti, insa nici acest plan inca nu a intrat pe o trasa oficiala.

Ungaria – Autoritatile s-au angajat sa sporeasca alocarile bugetare pe domeniul apararii cu aproape un sfert in 2016, insa chiar si asa totalul bugetului dedicat apararii ar ajunge la abia 1 procent din PIB. Pana in 2022, Ungaria are in plan sa creasca cheltuielile pe aparare la 1,4% din PIB, cu sanse mici sa ajunga la tinta de 2% pana in 2024, conform tintei asumate la summit-ul NATO din 2014.

Slovacia – Bugetul apararii in Slovacia a fost pe un trend descendent intre 2008 si 2014. In 2015 a fost o crestere mica, alocarea reprezentand 1.02% din PIB, iar pe anul 2016 alocarea ar reprezenta circa 1.03%. Tinta Slovaciei e sa ajunga la 1.6% din PIB pana in 2020, dar semnele nu sunt incurajatoare, se arata in raport. Din alocarile bugetare, Slovacia s-a angajat ca 20% sa fie directionati catre modernizarea fortelor armate.