Subiectele Zilei: Cum ar trebui sa arate harta autostrazilor peste zece ani; Iisus a intrat in taxi; Ce nota ia eleva Romania, la patru ani de la intrarea in UE, din partea fostului examinator Gunter Verheugen

Romanul care le-a suflat in ureche celor doi Kim. Pentru ca a coborat in 1954 pe un peron din Phenian, Isidor Urian (fost diplomat in capitala Coreei de Nord) poate sa povesteasca astazi cum a preluat Kim Jong-il stafeta celei mai dure dictaturi staliniste de pe glob, desavarsind „opera” tatalui sau – Kim Ir Sen. Barbatul de 76 de ani arata cu degetul spre o panza pe care sunt asezate, pe verticala, sapte ideograme. Apasata si de nepatruns, caligrafia vine de departe, din peninsula care a ridicat recent pulsul omenirii, obligand-o sa se gandeasca la razboi si la moarte. E o dedicatie, ne lamureste gazda: „Primul semn inseamna „odata”, al doilea „harnic”, al treilea „cer”, al patrulea „dedesubt”, al cincilea e negatie, al saselea „dificil”, iar ultimul „treaba”. Cum se citeste? Mot a mot, „odata ce muncesti sub cer, nu exista o treaba dificila”. Pe romaneste, „daca pui osul, totul e posibil”, scrie EVZ.

Guru Bivolaru cere daune morale statului roman. Liderul spiritual MISA, Gregorian Bivolaru, le cere judecatorilor sa oblige statul sa-i plateasca 30.000 de euro pentru prejudiciile pe care le-ar fi suferit in timpul comunistilor. Din localitatea suedeza Karlskrona, Bivolaru a trimis o scrisoare Tribunalului Bucuresti prin care cere sa fie despagubit pentru ca ar fi fost detinut politic pe vremea lui Ceausescu. „In perioada regimului comunist am fost arestat, torturat, discreditat moral si mi s-au adus acuzatii pe nedrept-acestea din urma constituind baza condamnarilor pentru infractiunile de drept comun la care am fost supus si care, in realitate, erau un paravan pentru exercitarea impotriva mea a opresiunilor politice”, s-a plans Bivolaru. El cere cate zece mii de euro pentru fiecare masura luata de judecatorii comunisti impotriva sa: doua sentinte de condamnare cu inchisoarea si o decizie de internare fortata la spitalul de psihiatrie de la Poiana Mare, relateaza Adevarul.

Iisus a intrat in taxi. Nu injura, nu mai tin bata de baseball in portbagaj, creeaza in masini o „ambianta crestina” si deschid „discutii pe teme spirituale”. Acestia sunt cei 20 de autointitulati „taximetristi crestini”, care fac totul pentru a-si duce clientii nu doar la destinatie, ci si spre mantuire. O foaie laminata de pe bordul masinii reflecta in geam cuvintele unui verset: „Cautati pe Domnul cata vreme se poate gasi, chemati-L, cata vreme este aproape”. Din boxe rasuna un psalm difuzat de postul de radio Vocea Evangheliei, iar buzunarele usilor taxiului sunt burdusite cu volume religioase. „Am si torpedoul plin. Sunt carti doctrinare crestine”, imi explica soferul. „Le citesc in timp ce astept clientii.” In lateral, pe bord, o carte de vizita: „Ion Apetrei, Grupul Taximetristilor Crestini (GTC). Oferim siguranta, profesionalism, incredere, ambianta crestina, discutii pe teme spirituale.” Membru al GTC de mai bine de un an, taximetristul Apetrei este, intai, reticent cand ii cer sa-mi explice ce este atat de deosebit sa fii si „taximetrist crestin”. Dar tremurul vocii ii creste pe masura ce clientul ii pune intrebari. Ion Apetrei devine dornic sa impartaseasca momentul in care Domnul i-a schimbat viata. Si vrea sa fie cat mai convingator: „Trebuie sa le spunem oamenilor sa vada lumina . Credeti ca dumneavoastra veti primi mantuirea? Ganditi-va la asta!”, scrie Romania libera.

Ce nota ia eleva Romania, la patru ani de la intrarea in UE, din partea fostului examinator Gunter Verheugen. Chiar daca „aderarea Romaniei este un succes”, coruptia si subdezvoltarea politica sunt, in opinia fostului comisar pentru Extindere, „fenomenele” care inca tin Romania in urma. „Europenii ar trebui sa fie recunoscatori Romaniei”, cata vreme o „integrare ferma si ireversibila in structurile europene si euroatlantice” a tarii noastre a fost deja realizat, considera Gunter Verheugen, fostul comisar pentru Extindere in Comisia lui Romano Prodi (1999-2004), iar ulterior pentru Industrie, in prima Comisie a lui Jose Manuel Barroso (2004-2010). Aflat la Bucuresti pentru aniversarea de 15 ani a fundatiei germane Agapedia – prima care a militat pentru adoptii nationale a orfanilor romani, si nu pentru „exportarea” lor – Verheugen a acordat un interviu cotidianului gandul. In ciuda framanarilor din tara si din UE, viziunea sa despre evolutia ambelor este optimista, precizeaza Gandul.

Cum ar trebui sa arate harta autostrazilor peste zece ani. In 2020 ar trebui sa putem circula pe cel putin 1.000 de kilometri de autostrada, daca vor fi finalizate proiectele anuntate ieri de ministrul transporturilor si infrastructurii, Anca Boagiu. Peste zece ani, romanii vor putea circula pe 1.000 de kilometri de autostrada. Cel putin asta rezulta din hartile prezentate ieri de ministrul transporturilor, Anca Boagiu, privind proiectele prioritare ale institutiei. In prezent, Romania dispune de o retea de autostrazi cu o lungime totala de 313,5 km. Daca ne amintim ca in 2000 romanii se puteau mandri numai cu autostrada de la Bucuresti la Pitesti, putem spune ca planurile noului ministru nu sunt greu de indeplinit. Insa depinde foarte mult de cum se schimba in perioada urmatoare strategia in domeniul Transporturilor si daca aceste proiecte vor ramane prioritare si pe viitor, transmite EVZ.

Capitala vrea sa devina o destinatie pentru turismul de weekend cu o investitie de 20 de milioane in lacurile Capitalei si o telegondola. In doi ani, bucurestenii ar putea traversa Capitala cu vaporase, salupe sau telegondola – acestea sunt cateva dintre proiectele municipalitatii. Pe malurile lacurilor Herastrau, Floreasca si Tei vor fi amenajate sase porturi pentru ambarcatiuni, se arata intr-un proiect al Administratiei Lacuri Parcuri si Agrement Bucuresti (ALPAB). Din Fundeni in Herastrau, traversarea se va face cu telegondola care va avea statii pe malurile lacurilor lacurilor Tei si Plumbuita. Proiectul apartine primarului sectorului 2, Neculai Ontanu, si va fi facut in asociere cu Primaria sectorului 1. Edilii spun ca ambele proiecte se vor realiza cu finantare din fonduri europene. „Realizarea proiectului va dura doi ani si prin ecluze se va ajunge din Herastrau in Lacul Tei, trecand prin Floreasca. Se va reface ecluza dintre lacurile Herastrau si Floreasca si se va realiza una noua care sa asigure trecerea in Lacul Tei”, a anuntat directorul ALPAB, Radu Popa. Pe malurile lacurilor Tei si Floreasca vor fi amenajate sase porturi pentru ambarcatiuni si 12 debarcadere, informeaza Gandul.

Razboiul lui Vadim Tudor cu Adrian Paunescu. Corneliu Vadim Tudor si Adrian Paunescu n-au fost mereu „frati siamezi”. In 1999, PRM-istul l-a facut albie de porci pe poetul de la Barca. S-au luat de la Sorin Ovidiu Vintu si Dan Voiculescu. „Adrian Paunescu e sluga la W: Vintu si Voiculescu!”. Asa scria in vara anului 1999 Corneliu Vadim Tudor in saptamanalul „Romania Mare”. Cu toate ca popularitatea lui a scazut mult in ultimul deceniu, Corneliu Vadim Tudor inca viseaza sa fie presedinte al Romaniei. PRM-istul, care abia ce a implinit 61 de ani, crede ca ar fi principalul favorit la scaunul de la Cotroceni daca alegerile ar avea loc maine. Estimeaza ca ar primi 27% din sufragii, urmat la mare distanta de Victor Ponta, cu 23%. Corneliu Vadim Tudor nu a scapat ocazia de a-si face campanie in momentul disparitiei lui Adrian Paunescu. In perioada 5-7 noiembrie 2010, in intervalul dintre moartea si inmormantarea lui Paunescu, doar imaginile de arhiva cu Cenaclul Flacara au fost mai prezente pe micul ecran decat C.V. Tudor. A tinut cel mai lung discurs la inmormantare si a facut si politica: „Singurele opinii politice corecte in Romania acestor ani de adanca rusine nationala sunt ale Idealului National. Ale Demnitatii Romanesti. Ale Salvarii Patriei de la catastrofa”. Iar acum, Vadim a ajuns sa spuna raspicat ca Traian Basescu este vinovat de moartea lui Adrian Paunescu, potrivit Adevarul.

Mihai Barbu, comerciantul de vise. Fotoreporterul, motociclistul si globetrotter-ul Mihai Barbu si-a publicat zilele acestea jurnalul de calatorie scris pe ruta Romania-Mongolia, intitulat „Vand kilometri”. Beneficiind de un „marketing” demn de invidiat, el si-a strans banii necesari calatoriei intr-un mod insolit: a vandut bucati de drum, caci oricum avea in fata lui kilometri din belsug. Asa ca a dat cate 500 de kilometri la pachet cu povesti si poze pentru 50 de euro. Si cum, din fericire, mai sunt inca destui visatori pe lumea asta, cei peste 20.000 de kilometri s-au vandut ca painea calda. „La inceput s-au inghesuit prietenii dornici sa ma ajute, dar apoi am inceput sa imi refuz amicii pentru ca eram curios sa aflu daca oameni pe care nu ii cunosc sunt in stare sa scoata bani din buzunar pentru un lucru atat de ciudat. Cine e nebunul ala care sa plateasca pentru asa ceva. Si am fost foarte bucuros sa descopar ca mai bine de jumatate din cumparatorii kilometrilor mei au fost necunoscuti.” Jurnalul de bord a fost publicat la vremea lui pe site-ul www.mongolia.ro, scrie Romania libera.

Leonard Doroftei, zis si Mosu: „Eu ma bucuram de Mos Nicolae de un trening, baiatul meu asteapta un iPhone”. Ghetutele noastre si ale copiilor nostri. Pe vremea copilariei Nadiei Comaneci, a lui Toni Grecu ori a lui Leonard Doroftei, puterea lui Mos Nicolae era atat de mare, incat scotea din golul rafturilor de aprozar cate o portocala sau cate o sticla de Pepsi si transforma nimicul din magazine in treninguri cu dungi. Pentru copiii celor trei, Mosul, sprijinit azi de puternicele retele de retail, nu mai trebuie sa dea dovada de atata forta. Dar e la fel de magic. La fetita Nadia (Comaneci), Mosul venea, pe vremuri, cu dulciuri, baietelul Leonard (Doroftei) era cel mai fericit cand primea in dar un trening cu dungi albe, copilul Toni (Grecu) se simtea in al noualea cer cand vedea in ghetute o sticla de Pepsi Cola, in timp ce baiatul Ilie (Nastase) se multumea cu o portocala. Cei ceva mai tineri, cum este actrita Ada Condeescu din filmul „Eu cand vreau sa fluier, fluier”, isi amintesc insa de Mosi bogati, care veneau la ei acasa cu jucarii spectaculoase. Iar pustii de astazi viseaza la iPhone-uri si dulciuri, mentioneaza Gandul.

„Numarul mare de masini parcate rapeste din valoarea Bucurestiului”. Un edil bun, atasat de urbe, dar si curaj politic. Acestea ar fi cateva dintre conditiile care ar putea garanta mostenirea istorica a Bucurestiului, in opinia arhitectului britanic Peter Bishop. Aflat pentru a patra oara in Romania, arhitectul britanic Peter Bishop, director de design, dezvoltare si mediu in Londra, vorbeste, intr-un interviu acordat EVZ, despre dezvoltarea sustenabila a Bucurestiului, despre organizarea, in 2012, a Jocurilor Olimpice in cea mai saraca zona a capitalei britanice, dar si despre schimbarea stilului de viata al oamenilor odata cu evolutia dinamica a urbanismului si constructiilor. „Un edil bun, cu viziune clara asupra dezvoltarii orasului, dar si foarte atasat de urbe” si „curaj politic” in luarea deciziilor importante pentru oras. Acestea ar fi, in opinia arhitectului britanic, doar doua dintre conditiile care ar putea garanta mostenirea istorica a capitalei Romaniei, dar si construirea sustenabila. Potrivit acestuia, ingrijoratoare pentru impresia pe care o lasa „Urbea lui Bucur” unui turist strain sunt numarul foarte mare de masini parcate pe fiecare bucata libera de trotuar si aparitia, peste noapte, a unor cladiri care nu au nicio legatura cu mostenirea istorica si culturala a orasului, relateaza EVZ.

Cum arata locul cu cea mai mare densitate de vedete. Infrunta cu succes criza economica si chiar au planuri de extindere a afacerilor pe care le conduc. In aceasta perioada, proprietarii de boutique hoteluri din Capitala joaca agresiv pe o nisa din industria ospitalitatii al carei ritm de crestere este spectaculos. Norocul ii ajuta pe cei indrazneti. Fideli acestei idei, o mana de investitori pariaza pe constructia de hoteluri luxoase, de mici dimensiuni, situate in zone deosebite ale Capitalei. Numite boutique hoteluri, astfel de unitati hoteliere, care au o arhitectura deosebita si ofera servicii personalizate, sunt prezente in toate marile metropole ale lumii. Bucurestiul cunoaste abia acum o veritabila febra a unor asemenea dezvoltari. Cel mai nou jucator care a intrat pe aceasta nisa a industriei ospitalitatii este hotelul Epoque. Situata in imediata vecinatate a parcului Cismigiu, cladirea care adaposteste 45 de camere a fost inaugurata luna trecuta. Este o investitie de opt milioane de euro a uneia dintre companiile controlate de omul de afaceri Dan Claudiu Parau. Si se pare ca ea este doar prima dintr-o serie mai ampla. „Proprietarul acestui hotel m-a intrebat daca sa faca un proiect similar in provincie. I-am raspuns: nu inca. Tot in Bucuresti este indicat sa faca inca unul”, spune Antoni Kuhnen, general manager al Epoque Hotel, citat de Gandul.