Subiectele zilei: Felix i-a luat domeniul lui Basescu; Averile demnitarilor, desecretizate de faţadă; O absolventă „Spiru Haret” a câştigat recunoşterea diplomei în instanţă.

Felix i-a luat domeniul lui Basescu. Daca tastezi www.basescu.ro, vei descoperi cu surprindere ca ai ajuns pe site-ul oficial al presedintiei Romaniei. De curand, pagina de internet dedicata lui Traian Basescu pentru campaniile electorale, www.basescu.ro, a fost inchisa si redirectionata catre site-ul presedintiei romane – www.presidency.ro, ne informeaza Adevarul.

Pentru că basescu.ro se transformase într-un forum în care nu se mai discutau subiecte politice, fiind mai degrabă o platformă online unde sute de oameni se înjurau şi făceau anunţuri matrimoniale, Felix Tătaru, general manager al GMP Advertising şi creatorul campaniilor electorale ale lui Băsescu, a decis închiderea site-ului şi redirecţionarea sa către www.presidency.ro.

De altfel, orice deţinător al unui domeniu online îşi poate redirecţiona site-ul, tehnica aceasta fiind perfect legală. În cazul de faţă, politicianul Traian Băsescu, preşedintele în funcţie al României, este identificat cu o instituţie oficială a statului prin trecerea automată de la www.basescu.ro la presidency.ro. Astfel, o instituţie publică se asociază cu numele unui singur om, şi nu doar cu „şeful de stat” ca termen generic, ceea ce ar putea ridica unele semne de întrebare asupra corectitudinii şi moralităţii acestei redirecţionări personalizate.

Misterele donaţiilor anticriză ale demnitarilor. Locul 1 – Stafie, Băsescu nu mai apare pe listă. Cursa pentru donaţii destinate ajutării bugetului statului continuă. După ce a dat tonul donaţiilor, fiind prima persoană care şi-a virat salariul pe luna mai, în valoare de 6.702 lei, în contul de la Trezorerie, numele preşedintelui Traian Băsescu nu se mai regăseşte pe lista donatorilor la bugetul statului pe luna iulie, ne informeaza Gandul.

Cursa pentru donaţii destinate ajutării bugetului statului continuă. După ce a dat tonul donaţiilor, fiind prima persoană care şi-a virat salariul pe luna mai, în valoare de 6.702 lei, în contul de la Trezorerie, numele preşedintelui Traian Băsescu nu se mai regăseşte pe lista donatorilor la bugetul statului pe luna iulie. „Poate nu a vrut să îşi dezvăluie identitatea”, îşi dă cu părerea secretarul de stat din Finanţe, Gheorghe Gherghina. Ministerul Finanţelor a dat publicităţii marţi sumele precum şi lista persoanelor care au făcut donaţii în contul deschis la Trezorerie şi au fost de acord cu dezvăluirea identităţii.

Pe lista de la Finanţe cu persoanele care au fost de acord cu dezvăluirea identităţii se află ministrul Adriean Videanu precum şi mai multe persoane din ministerul pe care acesta îl conduce, de la consilieri personali la directori de direcţii. În total, 27 de persoane au pus umărul în iulie pentru a ajuta bugetul de stat să iasă din criză.

In luna iunie, pe primul loc în topul donatorilor s-a aflat secretarul de stat din Ministerul Economiei, Claudiu Stafie, om de afaceri în Piatra Neamţ. Aceeaşi persoană se regăseşte pe primul loc între donatori şi în iulie, cu o sumă similară, 22.064 lei.

Averile demnitarilor, desecretizate de faţadă. Deputaţii şi guvernul se întrec în declaraţii pentru transparentizarea averilor, ştiind că senatorii vor lucra la secretizarea lor, cum au făcut-o şi până acum, relateaza evz.ro.

În perspectiva sesiunii extraordinare de săptămâna viitoare, deputaţii au dat ieri din nou aripi Agenţiei Naţionale de Integritate, aşa cum a cerut Comisia Europeană în recentul Raport de ţară.

Modificările aduse legii în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor sunt însă, în mare, doar temporare şi făcute numai pe hârtie. Aşa se şi explică, de altfel, concordia de moment între toate partidele plus guvern: decizia privind punctul esenţial al legii, formularul declaraţiilor de avere şi cât din acesta va fi făcut public aparţine Senatului. Or, senatorii s-au ocupat până acum de fiecare dată cu succes de secretizarea averilor, cel puţin în punctele forte: bijuterii, tablouri, localizarea suprafeţelor terenurilor sau caselor demnitarilor.

În piesa susţinerii sută la sută a desecretizării averilor a intrat ieri până şi premierul Emil Boc, prezent în parlament, cu toate că guvernul a evitat să-şi asume un nou proiect de lege după ce Curtea Constituţională a anulat integral vechiul act normativ.

Legea e oarbă la 250 km/h. In unele ţări, abaterile grave de la codul rutier te pot lăsa fără maşină sau te trimit direct la închisoare. În România, legea îi pofteşte pe vitezomani la exces: 90% scapă printr-o simplă contestaţie, ne informeaza Romania Libera.

În ultimele săptămâni, pe şoselele româneşti pare că rulează un film de groază. Au devenit imagini de zi cu zi maşinile încolăcite în jurul copacilor, la viteze nebuneşti, precum şi ştirile în care un cărucior este spulberat pe trecerea de pietoni sau un tânăr beat lemn vrea să vadă câţi motociclişti poate omorî cu maşina. Recordurile de viteză surprinse de radar au căzut unul după altul: un tânăr de bani gata a rulat cu 248 km/h pe Autostrada Soarelui, făcându-l uitat pe un temerar din Buzău, care cu doar o săptămână înainte zbura printr-o localitate cu 230 km/h.

Poliţiştii de la Rutieră spun că vitezomanii au ajuns aproape imuni, pentru că legea poate fi driblată incredibil de uşor, iar amenzile sunt puse la colecţie de şoferi, în lipsa oricăror penalizări sau executări silite.

În România, cea mai aspră sancţiune pentru viteză este în cazul depăşirii limitei cu peste 50 km/h: amendă între 540 şi 1.200 de lei şi reţinerea permisului pentru 90 de zile.

Ce caută străinii pe litoralul românesc. Puţinii turişti străini veniţi în staţiunile româneşti spun că avem potenţial, însă şi mult de lucrat la reclamă şi infrastructură. În plus, experienţele cu hoţii nu sunt chiar „spectacolele” lor preferate, scrie evz.ro.

Litoralul românesc – destinaţie turistică înainte de ’89 pentru sute de mii de „imperialişti” – a devenit astăzi ţintă doar pentru câteva mii de vestici. Din datele operatorilor turistici, pe litoralul românesc se încumetă să vină mai ales germanii, dar şi ei din ce în ce mai puţini. Circulă chiar glume printre ghizii turistici: „Pe străini trebuie să-i cauţi cu lupa”, spun unii. Şi adaugă, cu năduf, că „pe suedezi i-am pierdut de mult”.

O absolventă „Spiru Haret” a câştigat recunoşterea diplomei în instanţă. O absolventă cu diplomă de licenţă de la Universitatea „Spiru Haret” a obţinut în instanţă o decizie irevocabilă privind valabilitatea actului de studii, ne informeaza Adevarul.

Absolventa este Carmen Lenuţa Din, funţionar public la Inspectoratul Teritorial de Muncă Argeş, care s-a judecat cu Ministerul Educaţiei pentru că nu i se recunoştea diploma de studii.

Reclamanta cerea în instanţă şi eliberarea unei adrese din care să rezulte că diploma de licenţă este recunoscută oficial. Inspectoratul a refuzat însă numirea pe post, pe motiv că diploma de licenţă nu este recunoscută oficial. Ceea ce a determinat-o pe funcţionară să dea Ministerul Educaţiei în judecată. În urma unui proces lung, instanţa i-a recunoscut diploma de studii.

In Memoriam Robert C. Tucker: Politolog, istoric, sovietolog. A încetat din viaţă, la 92 de ani, Robert C. Tucker, personalitate de vârf a ştiinţelor politice, a marxologiei şi sovietologiei, scrie Vladimir Tismaneanu in evz.ro.

Antologiile sale din Marx şi Lenin, cartea despre filosofie şi mit la Karl Marx, studiile reunite în volumul clasic „The Soviet Political Mind”, monumentalele prime două volume din biografia lui Stalin (neterminată, din păcate, dar suficient de bogată analitic şi conceptual pentru a rămâne una din cele mai strălucite contribuţii pe acest subiect inepuizabil), sunt repere fundamentale în gândirea politică a veacului al XX-lea.

Lui Videanu, orice-ar face, tot curent ieftin îi place. Adriean Videanu, ministrul Economiei, vrea energie ieftină. O parte importantă a economiei naţionale o constituie siguranţa energetică. Energia electrică este una dintre puţinele afaceri rămase în mîna statului din care se mai pot scoate nişte saci de bani, potrivit Academia Catavencu.

Adriean Videanu, ministrul Economiei, vrea energie ieftină. O parte importantă a economiei naţionale o constituie siguranţa energetică. Energia electrică este una dintre puţinele afaceri rămase în mîna statului din care se mai pot scoate nişte saci de bani. Din toată energia electrică produsă pe la noi, cea mai profitabilă e cea hidro. Pentru că e şi cea mai ieftină, spre deosebire de cea termo. Şi deci poate fi revîndută cu profituri mai mari. Iar profiturile mari înseamnă atenţii mai mari şi un interes sporit al bugetofagilor, obişnuiţi ai căpuşărilor prin contracte cu statul.

Adriean Videanu este în acelaşi timp un ministru care e pregătit să înveţe nu doar din greşelile lui, dar şi din greşelile predecesorilor. Aşa că, dacă planurile de prăduială a electricităţii ieftine dosite de liberali n-au funcţionat, cu toate că el le-ar fi vrut duse la bun sfîrşit în propriul mandat, Videanu a găsit o nouă formulă. Nu se va mai face o mega-companie în care să intre toată energia electrică şi mai apoi să fie vîndută cui trebuie, la preţul corect, ci se vor face două companii, una super-profitabilă şi alta nu prea. Iar companiile astea două vor fi controlate de cine trebuie.