Subiectele zilei: Razboi in guvern incoltit din plante modificate genetic; Cum arata noua Piata Obor, cu o saptamana inainte de inaugurare. O investitie de 117 milioane de euro reinvie spiritul perioadei interbelice; Dosar penal pe numele rectorului Academiei de Politie

Razboi in guvern incoltit din plante modificate genetic. Ministrul mediului, Laszlo Borbely, a semnat o nota prin care interzice culturile modificate genetic. Ministrul agriculturii, Valeriu Tabara, se opune insa vehement acestei initiative. Romania ar putea intra, in aceasta toamna, in randul statelor europene care promoveaza agricultura ecologica. Asta, in cazul in care executivul va adopta initiativa ministrului mediului, Laszlo Borbely, de a interzice, pentru o perioada de cel putin cinci ani, cultivarea plantelor modificate genetic. Ideea naste insa o disputa aprinsa in sanul guvernului, deoarece este respinsa din start de ministrul agriculturii Valeriu Tabara – un „fost colaborator” al companiei Monsanto, cel mai mare producator de organisme modificate genetic din lume. „Masura ar face ca Romania sa ajunga codasa Europei in ceea ce priveste agricultura”, si-a argumentat Tabara pozitia, negand insa un eventual conflict de interese din perspectiva pozitiei pe care o ocupa acum si a relatiei pe care a avut-o cu producatorul american, scrie evz.ro.

Cum arata noua Piata Obor, cu o saptamana inainte de inaugurare. O investitie de 117 milioane de euro reinvie spiritul perioadei interbelice. Pe locul fostei piete Obor s-a ridicat pe 4.000 de metri patrati o cladire cu subsol, parter si doua etaje. Pentru inaugurare, se fac ultimele pregatiri. Muncitorii inca niveleaza terenul in jurul cladirii iar in interior intind straturi de izolatie peste care urmeza sa toarne pardoseala. Mai e de pus tavanul fals care sa mascheze firele de electricitate si cele ale instalatiei de climatizare si sa se vopseasca interiorul. „Totul va fi culoarea betonului. Stalpii vor fi lacuiti. Specialistii ne-au spus ca, in combinatie cu lumina artificiala, nu se modifica culoarea naturala a produselor”, ne explica oficialii Primariei sectorului 2. Pentru inaugurare, primarul Ontanu vrea sa imbrace piata in stuf. Cumparatorii vor fi intampinati de domnisoare imbracate in costume de epoca. Nu vor lipsi micii, berea si mustul. Primarul sectorului 2, Neculai Ontanu, sustine ca Piata Obor isi va pastra traditia si in ceea ce priveste preturile. „Va fi in continuare cea mai ieftina piata a Capitalei. Garantez asta pentru ca vor disparea intermediarii, taxa pe taraba va ramane de 15 lei pe zi, desi conditiile sunt la alte standarde iar oferta mare de marfuri va scadea preturile. Tarabele din piata au fost inchiriate de producatori din comunele limitrofe Bucurestiului. Prin contractul de inchiriere este exclus ca la tarabe sa vanda altcineva decat cei care au certificate de producator”. Cererile pentru atragerea producatorilor particulari au fost trimise inca din vara consiliilor locale si celor judetene din preajma Capitalei, titreaza Gandul.

Tiganii care vorbesc limba lui Tudor Vladimirescu. Baiasii, care locuiesc in jurul orasului Pecs, din Ungaria, sunt urmasii tiganilor fugiti din Romania in urma cu 200 de ani, care au pastrat intacta limba romana arhaica. „Ni-s tigani”, spun baiasii intr-o limba romana care suna bizar. Pronunta „a” mai des decat prevede stasul actual al limbii romane, folosesc sintaxa inversa si accent pe ultima silaba, ceea ce intareste impresia de stravechi-rural a limbii lor. Pentru orice etnolog, e clar ca limba materna a baiasilor e romana veche, vorbita in Banat si in Ardeal in urma cu cateva sute de ani. Asa se face ca, in acest moment, baiasii sunt, practic, un fel de muzeu viu al limbii romane de pe vremea lui Tudor Vladimirescu, informeaza evz.ro.

Judetul in care satul e „oras”, iar orasul e „sat”. Satu Mare este un orasel cochet cu peste 1.100 de ani de atestare, iar Orasu Nou este o localitate rurala fara canalizare, unde principala preocupare a localnicilor este agricultura. Taranii din Orasu Nou se mandresc cu gospodarii frumoase si cu animale multe, in timp se orasenii din Satu Mare se plang ca nu au si ei un mall ca mai toate urbele. Originile numelui actualei resedinte a judetului Satu Mare se pierd in cele peste opt secole de la prima atestare. Chiar daca exista lucrari de specialitate in care se cauta originile denumirii orasului Satu Mare, istoricii si etimologii nu au ajuns pana acum la o teorie unanim acceptata. Astfel ca, in prezent, explicatia denumirii paradoxale a resedintei de judet cu 115.000 de locuitori ramane motiv de anecdote pentru satmareni, mai ales atunci cand reclama faptul ca serviciile publice de la ei din oras sunt „ca la tara”, relateaza Adevarul.

Cea mai mare curatenie din istoria Romaniei. Cea mai mare curatenie din istoria Romaniei a avut loc sambata. Totul a fost organizat de la zero de un grup de tineri din Bucuresti. Peste 150.000 de oameni au mers la 6.500 de mormane de gunoaie din toata tara si le-au strans pe toate intr-o singura zi. Proiectul e un heirup dupa modelul Estoniei, care a uimit lumea in urma cu doi ani: pe 3 mai 2008, 50.000 de oameni au iesit din casa si au strans mormanele de gunoi din toata tara. Un grup de tineri ecologisti din Romania a preluat ideea si, de cateva luni, se chinuie sa convinga romanii sa iasa la curatenie. Au intampinat o rezistenta feroce din partea celor care sustin ca romanii au gunoiul in sange si nimic nu poate schimba asta. 25 septembrie a fost ziua adevarului. Romania a fost a sasea tara care a pus in practica proiectul „Let’s Do It”, dupa Estonia, Letonia, Lituania, Portugalia si Slovenia. In Romania, totul a inceput in septembrie 2009, nucleul fiind un grup de 30 de oameni, atat membri de ONG-uri, cat si persoane fizice. S-au strans in final peste 200 de organizatori din toata tara. Mobilizand mii de voluntari la scara nationala, acestia au reusit sa carteze peste 6.500 de mormane de gunoi, totalizand 180.000 de saci, anunta Romania libera.

Basescu, Boc si politistii. Marsul neautorizat al politistilor l-a determinat pe Traian Basescu sa renunte la serviciile Politiei si Jandarmeriei. Premierul Emil Boc i-a urmat exemplul la numai 24 de ore. Coloanele oficiale ale presedintelui si ale prim-ministrului vor trebui sa opreasca la semafor, pentru ca masinile SPP-ului nu au dreptul sa opreasca traficul. Presedintele Traian Basescu a declarat, ieri, ca ii cunoaste pe politistii rutieri din escorta sa si le multumeste, dar ca acestia sunt asociati cu o institutie despre care romanii cred ca nu respecta legea. Aceasta a fost justificarea renuntarii la serviciile Politiei si Jandarmeriei dupa participarea mai multor angajati ai Ministerului Internelor la marsul neautorizat de la Piata Victoriei la Palatul Cotroceni. Decizia presedintelui a fost luata vineri, la ora 17.00, dupa incheierea protestului politistilor. La numai 24 de ore, premierul Emil Boc a cerut verbal ca efectivele MAI sa nu-i mai garanteze nici lui securitatea, relateaza Adevarul.

Dosar penal pe numele rectorului Academiei de Politie. Trimis in judecata pentru trafic de influenta, Dinu Gilca, ex-prim-procurorul de Galati, il trage in scandalul de coruptie si pe rectorul Academiei de Politie, pe care-l invita la chefuri pentru a-si asigura promovarea examenului de doctorat. Un nume-surpriza a aparut in dosarul fostului prim-procuror al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati, Dinu Gilca: chestorul Luca Iamandi, rectorul Academiei de Politie „Al.I. Cuza” din Capitala, institutie unde Gilca se inscrisese la doctorat. Interceptarile procurorilor dovedesc cel putin tatonarile pe care Gilca incepuse sa le faca pentru a se apropia de Iamandi. Prin intermediul unui fost angajat al Academiei, Gheorghe Dragomiroiu, l-a invitat de mai multe ori pe chestorul Luca Iamandi la chefuri organizate in special la celebrul Popas Dumbravita, din Vrancea, canon al Directiei Silvice Focsani. Din interceptarile facute in dosarul lui Gilca rezulta ca rectorul Academiei de Politie ar fi participat la respectivele petreceri. Potrivit unor surse judiciare, procurorii DNA suspecteaza ca Dinu Gilca ar fi incercat sa ii ofere diferite avantaje lui Iamandi pentru a-si asigura linistea in privinta doctoratului la care se inscrisese la Academia „Al.I. Cuza”, relateaza Romania libera.

Ce ne poate creierul? Un roman, spre raspunsul de milioane de dolari. Un om de stiinta roman din Statele Unite a castigat o finantare de 3,5 milioane de dolari pentru a-si continua cercetarile revolutionare in domeniul cunoasterii creierului uman. Plecat din Romania in 1992, ieseanul Valentin Dragoi are acum propriul laborator in cel mai mare centru medical din lume, Texas Medical Center. Valentin Dragoi explica misterele creierului uman, de la fascinanta teorie conform careia in timpul somnului codam informatiile dobandite peste zi la posibilitatea de a ne controla pornirile agresive si de a observa mai bine mediul inconjurator, printr-o performanta vizuala si auditiva mai inalta. Si, cu ajutorul sau, gasim „castigatorii” luptei oameni vs roboti, scrie evz.ro.

Ce primarii continua reabilitarea termica a blocurilor si in 2011 fara sa va ceara niciun ban. Din 2011, reabilitarea termica a blocurilor se face pe credite interne si externe. Primariile din Capitala se imprumuta la BEI iar asociatiile de proprietari sunt trimise la banci. In Bucuresti, cele mai multe fonduri pentru reabilitarea termica a imobilelor le are primarul sectorului 2, Neculai Ontanu. Potrivit site-ului Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT), acesta a primit 21,5 milioane de lei pentru reabilitarea termica, in 2010, a 144 de blocuri. In top, Ontanu este urmat de primarul sectorului 1, Andrei Chiliman, care are alocate fonduri de 11,24 milioane de lei pentru reabilitarea termica a 29 de imobile, si de edilul de la sectorul 5, Daniel Marian Vanghelie, care cu 11,4 milioane de lei ar trebui sa anvelopeze 25 de blocuri, relateaza Gandul.

Cum a rezistat miscarea anticomunista din Caras. Nemultumiti de modul in care sistemul comunist a incercat sa se impuna, banatenii din zona Teregova s-au refugiat, in anii ’50, in munti in semn de revolta. Banatenii care au lasat plugul si au pus mana pe arme, ascunsi in munti, au ramas in istoria sangeroasa a luptei anticomuniste, in amintirea putinilor supravietuitori ai terorii si a celor care au incercat sa le faca viata mai usoara. Luptatori din fire, cei din zona Teregova-Domasnea au luat decizia sa faca ceva, ca sa preintampine ceea ce in Rusia facea ravagii: instalarea sistemului comunist, care a lasat in urma mai multe victime decat cel nazist, informeaza Adevarul.