Taxa de carbon la graniță, soluția pentru reglementarea transfrontalieră a pieței energetice

Unul dintre angajamentele pe care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și le-a asumat este introducerea unei taxe de carbon la graniță. Aceasta face parte dintr-un pachet de politici ambițioase care transformă Uniunea Europeană într-un lider al acțiunilor climatice.

Prin Pactul Ecologic European, Uniunea Europeană și-a propus să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Dar pentru ca acest lucru să fie posibil, politicile trebuie să vizeze inclusiv relațiile economice cu vecinii, în special cei din Balcani. Aici intervine taxa de carbon la graniță sau „mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon”, care va reglementa importurile și exporturile de produse și servicii în Uniunea Europeană în funcție de amprenta de carbon, cu scopul principal de a reduce relocarea emisiilor.

Taxarea emisiilor de dioxid de carbon

În UE există o piață unică a certificatelor pentru emisii de carbon (EU-ETS) pe care poluatorii din sectoare precum energie, producție de oțel, ciment sau aviație comercială le plătesc pentru fiecare tonă de CO2 emisă. Unii operatori primesc însă certificate gratuite, fie pentru a-și permite modernizări sau pentru că nu pot fi competitivi.

Taxa de carbon la graniță are rolul de a reduce și reglementa importul de bunuri cu amprentă ridicată de carbon din țările care nu au un sistem de taxare a emisiilor. Aceasta poate include sectoarele din EU-ETS, dar poate fi extinsă și către alte produse. Modul în se va aplica este încă incert, fiind pentru moment în stadiul de propunere. Adoptarea este programată pentru primul trimestru din 2021.

În ceea ce privește sectorul energetic, cu precădere energia electrică, toți administratorii de instalații din sistemul ETS sunt obligați să achite certificatele CO2. În România, conform datelor din 2019, există 45 de centrale electrice și termice active care în 2019 au emis 19,7 milioane de tone de CO2, echivalentul a aproximativ 550 de milioane de euro, la un preț mediu de 28 euro/certificat.

Echilibrarea pieței și investiții în regenerabile

Pe lângă energia produsă pe piața internă, statele UE importă electricitate din țările vecine din Balcanii de Vest (Bosnia și Herțegovina, Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord), Ucraina, Belarus sau Rusia, dar și țări din nordul Africii. O parte dintre ele sunt semnatare ale Tratatului privind Comunitatea Energiei, ceea ce le oferă acces la piața de energie UE. Totuși, controlul emisiilor poluante nu este nici pe departe la fel de strict ca în statele membre UE, un avantaj competitiv inegal față de piața de energie din Uniune. Țările membre ale Comunității Energiei au obligația de a-și reduce emisiile din sectorul energetic conform limitelor din Directiva privind Instalațiile Mari de Ardere, o directivă deja înlocuită în UE cu cea privind Emisiile Industriale, cu norme mult mai stricte. Însă chiar și limitele din directiva IMA sunt încălcate de statele din Balcanii de Vest, uneori chiar și de 14 ori. În 2019, România a importat peste 2 TWh din Serbia și Ucraina.

Grafic: ember-climate.org

De altfel, în luna martie, Federația Națională Mine Energie cerea stoparea importurilor de energie din țările în care emisiile nu sunt taxate. Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor este o soluție viabilă pentru rezolvarea problemelor importurilor neconcurențiale pe piața internă și echilibrarea balanței egalității economice.

Interconectările transfrontaliere planificate până în 2025 sunt un alt element important în acest pachet energetic complex. Ele au un rol semnificativ pentru integrarea noilor surse regenerabile pe piețe și asigurarea securității energetice. De exemplu, când condițiile meteo sunt favorabile într-o zonă pentru producția de energie eoliană, într-o altă zonă din Europa ele pot fi precare, iar conexiunile transfrontaliere susțin echilibrarea consumului. O taxă de carbon la graniță în acest caz facilitează transportul de energie și limitează riscul relocării energiei produse cu o cantitate mare de emisii.

harta interconectărilor existe și planificate între țările EU-ETS și vecini non-UE, sursa: ember-climate.org

De asemenea, interconectările pot determina țările vecine exportatoare să acționeze mai rapid pentru reducerea amprentei de carbon. În prezent, state membre ale Comunității Energiei încă planifică noi unități pe bază de cărbune, în ciuda efortului din UE de eliminare a acestora. Acțiunile Uniunii Europene de reducere a poluării trebuie să fie replicate la nivel global, atingerea obiectivelor din Acordul de la Paris fiind posibilă doar dacă toate statele iau măsuri imediate.

citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Taxa de carbon la graniță, soluția pentru reglementarea transfrontalieră a pieței energetice

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”