Toni Greblă: Legislația nu permite ca o hotărâre constituțională să fie supusă unui referendum

Fostul judecător constituțional, Toni Greblă, a spus, marți, că președintele Klaus Iohannis poate să organizeze un referendum după hotărârea CCR ce vizează revocarea Laurei Codruța Kovesi, însă acest tip de consultare publică nu afectează „obligativitatea deciziilor Curții”, potrivit Mediafax.

„Deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii, iar legislația României – și a tuturor țărilor Uniunii Europene – nu permite ca o hotărâre judecătorească, o decizie a unei instanțe – inclusiv a celei constituționale – să fie supuse unui referendum. Sunt mai multe interdicții în legătură cu organizarea referendumurilor, inclusiv în ceea ce privește regimul taxelor și impozitelor. (…) Decizia Curții Constituționale trebuie pusă în aplicare, iar președintele este cel care ar trebui să fie exemplu în ceea ce privește executarea imediată a deciziilor tuturor instanțelor judiciare și constituționale din România. În același timp, o dezbatere publică pe orice fel de problemă poate fi lansată inclusiv de președintele României, dar acestea sunt lucruri deosebite. Dezbaterea publică poate avea loc pe orice fel de problemă care interesează societatea românească, dar în niciun caz acest lucru nu afectează obligativitatea deciziilor Curții Constituționale. Președintele are pârghii pentru a influența în bine viața socială, economică și politică a țării”, a spus fostul judecător CCR, Toni Greblă, pentru MEDIAFAX.

Toni Greblă a mai dat și exemplul fostului președinte Traian Băsescu care, spune fostul judecător CCR, că el nu și-a respectat atribuțiile prevăzute în legea fundamentală.

„Din păcate, în loc să respecte atribuțiile prevăzute în legea fundamentală, președintele Traian Băsescu a vrut să fie președinte jucător și am văzut cu toții ce a ieșit din acest mandat. Iar acum, președintele Iohannis nu și-a exercitat deloc rolul de președinte mediator în societate și a ales o altă variantă a execritării mandatului de președinte și anume aceea de a se poziționa ca lider politic al opoziției la coaliția PSD-ALDE. Toată activitatea – cel puțin din ultimii ani – a președintelui Iohannis se manifestă ca cel care face opoziție coaliției la guvernare, încălcându-și atribuțiile de mediator și abandonând total ideea măcar a unei aparențe de imparțialitate”, a mai spus Toni Greblă.

Precizările vin după ce preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, marţi, că este dispus să pună, în cadrul unei dezbateri, mai multe întrebări care reies din motivarea CCR, precizând că un referendum „poate să fie la finalul unei astfel de dezbateri”.

„Dacă citim motivarea, se pune întrebarea care mai este statutul procurorilor în România. Mai sunt procurorii independenți sau sunt duși procurorii mai degrabă în subordinea ministrului Justiției, decât sub autoritatea ministrului, așa cum scrie în Constituție. Este o întrebare la care trebuie să răspundă. O altă întrebare este de ce avem un ministru al Justiției care decide și președintele execută fără să se țină seama de avizul CSM? Cum poate CSM să-și îndeplinească rolul de garantare a independenței justiției, dacă CSM nici nu mai contează în procedura de demitere a unui procuror șef. Iată întrebări la care încet încet trebuie să înceapă să răspundă și unii și alții. Sunt dispus să pun aceste întrebări într-o dezbatere publică. Un referendum poate să fie la finalul unei astfel de dezbateri. Poate este nevoie de o clarificare în Constituție”, a declarat Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

Preşedintele a mai precizat că „poate trebuie să gândim împreună dacă arhitectura statului este bine gândită” sau dacă trebuie introduse noi mecanisme care să garanteze că nu ne îndepărtăm de la valorile democratice.

„Poate e nevoie să vedem ce persoane pot fi chemate la conducerea statului. Revenim la discuția din toamna lui 2016 și atunci lucrurile au fost interpretate în fel și chip. Care sunt pașii juridici urmează să vă lămuresc atunci când împreună cu juriștii din Administrație ajungem la o concluzie. E vorba de o speță care cu siguranță va avea efecte asupra felului în care funcționează statul în continuare. Nu putem face greșeala să aplicăm mecanic niște lucruri, fiindcă riscul este să ne găsim într-o formă fără fond. Noi nu avem nevoie de un stat care să fie o formă fără fond, ci de un stat puternic și atunci trebuie să găsim răspunsurile la aceste întrebări. Motivarea foarte amplă scrisă de CCR ne dă câteva indicații, ne ridică probleme. Nu putem face următorul pas până nu clarificăm ce anume ni se transmite în motivare”, a mai declarat Klaus Iohannis.