Sari direct la conținut

Tot mai mulți europeni nu reușesc să-și încălzească locuințele suficient / Cât de mare a fost sărăcia energetică în 2023

HotNews.ro
Panouri fotovoltaice instalate pe acoperiș, Foto: UrbanImages / Alamy / Alamy / Profimedia
Panouri fotovoltaice instalate pe acoperiș, Foto: UrbanImages / Alamy / Alamy / Profimedia

Anul trecut au fost mai mulți europeni decât în 2022 care nu au reușit să-și încălzească suficient locuințele, arată o analiză a Comisiei Europene. O cauză este și creșterea prețurilor la energie, impactul fiind puternic asupra costului vieții.

Mai exact, 10,6% dintre europeni nu au putut să-și mențină locuințele suficient de calde în 2023. Numărul lor este în creștere cu 1,3% față de 2022, acest lucru fiind pus pe seama facturilor mai mari la energie și influența lor asupra consumatorilor.

După invadarea Ucrainei de către Rusia, prețurile la energie și gaze naturale au atins, pe piețele europene, niveluri maxime istorice, de peste 10 ori mai mari decât în 2020.

Între timp, spre finalul anului 2023, pe piețele europene, prețurile au scăzut până aproape de nivelurile de dinainte de război. Însă, facturile la consumatorii finali sunt în continuare mai ridicate.

Consumatorii vor putea avea în paralel mai multe tipuri de contracte

În perioada crizei energetice, consumatorii au fost ajutați prin măsuri de urgență, cum ar fi scheme de sprijin, tichete de energie și alocații pentru încălzire. Însă, aceste măsuri de intervenție imediată nu au fost concepute pentru a rezolva cauzele fundamentale ale sărăciei energetice.

Astfel, Comisia a ajuns să revizuiască o mare parte a legislației privind Pactul ecologic europea. Recent, a adoptat noi reguli privind piața de energie electrică.

Comisia crede că facturile la energie ale cetățenilor și companiilor vor deveni mai independente de prețurile de pe piețele spot.

Noile reguli vor da consumatorilor dreptul de a alege dintr-o varietate de contracte. Vor putea avea, în paralel, mai multe tipuri de contracte de energie electrică, pentru a se potrivi cel mai bine diverselor nevoi de energie.

De exemplu, un consumator ar putea avea un „contract cu preț fix”, asigurând costuri previzibile. În același timp va putea avea și un „contract de preț dinamic” pentru a-și încărca pompa de căldură sau mașina electrică în orice moment din zi și din noapte, mai ieftin.

Jumătate din gospodării își vor putea produce singure energia

Până în 2050, aproximativ jumătate din gospodăriile UE (circa 113 milioane) vor avea posibilitatea de a-și produce singure energie, potrivit unui studiu al CE Delft.

Potrivit Comisiei, cetățenii vor fi o forță motrice a tranziției energetice. Aceștia se pot organiza în entități juridice, cooperative energetice, pentru a dezvolta proiecte de energie. Cetățenii se vor putea implica în renovarea clădirilor, încălzirea și răcirea centralizată sau producția de gaze și electricitate din surse regenerabile.

Obiectivul politic comun este ca la fiecare localitate cu peste 10.000 locuitori să fie dezvoltate, până în 2050, comunități energetice.

În România nu avem legislație pentru comunități energetice

În acest moment, nu există în legislația românească nicio mențiune legată de comunitățile de energie.

Aceasta deși în toată Europa au apărut peste 9.000 de comunități de energie, care au atras peste 4% din populația Europei.

„Nefiind orientate către profit, aceste comunități au oferit prețuri chiar și cu 62% mai mici față de prețurile furnizorilor tradiționali.

Aceste comunități de energie vor fi noul mod de organizare a prosumatorilor și nimic nu ne va opri să folosim energia noastră în comunități delimitate zonal mai mari sau mai mici. Sistemul național va trebui să se reformeze, este foarte clar”, a precizat pentru HotNews.ro, în luna martie, Dan Pîrșan, președintele Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie din România.

Ce înseamnă comunitate energetică

Principalele caracteristici ale unei comunități de energie:

  • Proprietate și gestionare locală: membrii comunității de energie dețin sau controlează infrastructura energetică (panouri solare, turbine eoliene, baterii de stocare etc.) și participă activ la procesul decizional.
  • Surse regenerabile: focusul este pe utilizarea surselor regenerabile de energie. Majoritatea comunităților de energie din Europa sunt axate pe energie solară. În multe privințe, energia solară este tehnologia perfectă pentru proiecte la nivel de comunitate. Chiar dacă nu produce la fel de multă energie ca cea eoliană, este un punct de plecare excelent datorită prețului mai mic și a proceselor de planificare mai simple.
  • Beneficii colective: comunitățile de energie nu sunt axate pe venit, ca în cazul furnizorilor clasici. Veniturile și economiile generate de producția și distribuția energiei sunt reinvestite în comunitate sau distribuite între membri, contribuind la dezvoltarea economică locală și la reducerea costurilor energetice. Surplusurile de energie produsă și neconsumată colectiv sunt valorificate în piață, fie de către comunitatea de energie, fie de un furnizor.
  • Participare activă: Membrii comunității sunt implicați activ în proiectele energetice, de la planificare și finanțare până la operare și mentenanță.
INTERVIURILE HotNews.ro